Kosovo pe un butoi de pulbere. Anunţul guvernului de la Pristina

Guvernul din Kosovo a amânat punerea în aplicare a unei decizii care i-ar fi obligat pe sârbii din nordul ţării să solicite plăcuţe de înmatriculare auto emise de instituţiile de la Pristina, din cauza tensiunilor dintre poliţie şi comunităţile locale care au pus blocaje rutiere.

Duminică seara, protestatarii au parcat camioane pline cu pietriş şi alte utilaje grele pe drumurile care duc la cele două puncte de trecere a frontierei, Jarinje şi Bernjak, într-un teritoriu în care sârbii sunt majoritari. Poliţia din Kosovo a declarat că a fost nevoită să închidă punctele de trecere a frontierei.

„Situaţia generală de securitate în municipalităţile din nordul Kosovo este tensionată”, a declarat într-un comunicat misiunea KFOR, condusă de NATO în Kosovo.

La 14 ani după ce Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia, aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul ţării folosesc plăcuţe de înmatriculare şi documente emise de autorităţile sârbe, refuzând să recunoască instituţiile din capitala Pristina, relatează Reuters.

Guvernul premierului Albin Kurti a declarat că le va acorda sârbilor o perioadă de tranziţie de 60 de zile pentru a obţine plăcuţe de înmatriculare, la un an după ce a renunţat la încercarea de a le impune din cauza unor proteste similare.

De asemenea, guvernul a decis că, începând cu 1 august, toţi cetăţenii din Serbia care vizitează Kosovo vor trebui să obţină un document suplimentar la graniţă care să le acorde permisiunea de a intra.

O regulă similară este aplicată de autorităţile de la Belgrad kosovarilor care vizitează Serbia.

Însă, în urma tensiunilor de duminică seara şi a consultărilor cu ambasadorii UE şi SUA, guvernul a declarat că îşi va amâna planul cu o lună şi că va începe punerea în aplicare la 1 septembrie.

Mai devreme duminică, poliţia a declarat că s-au tras focuri de armă „în direcţia unităţilor de poliţie, dar din fericire nimeni nu a fost rănit”.

Sirenele de raid aerian au fost auzite timp de mai bine de trei ore în micul oraş Mitrovica de Nord, locuit în principal de sârbi.

În urmă cu un an, după ce sârbii din localitate au blocat aceleaşi drumuri din cauza unor plăcuţe de înmatriculare, guvernul din Kosovo a desfăşurat forţe speciale de poliţie, iar Belgradul a pilotat avioane de vânătoare în apropierea graniţei.

Tensiunile dintre cele două ţări rămân ridicate, iar pacea fragilă din Kosovo este menţinută de o misiune NATO care are 3 770 de soldaţi pe teren.

#Vucic said that the #Kosovo police will launch a special operation against the #Serbs in the coming hours https://t.co/ZJP6PNkA5D pic.twitter.com/q9EYefWkPy

— Troubleless (@Troubleless_) July 31, 2022

#kosovo #tensiuni #serbia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.