Apă rece și coridoare întunecate! Cum vor germanii să economisească energia

Autorităţile din landul german Bavaria au convenit o serie de modalităţi pentru a reduce consumul de energie cu 15% în perioada august – martie, inclusiv prin coborârea termostatului în clădirile publice, pe măsură ce prima economie europeană se pregăteşte pentru noi reduceri ale livrărilor de gaze ruseşti, transmite Reuters.

Potrivit unui program în cinci puncte aprobat marţi de Cabinetul landului Bavaria, clădirile publice vor trebui să fie încălzite la o temperatură de maximum 20 de grade Celsius iar apa de la baie nu va fi încălzită în timpul iernii. În plus, autorităţile vor opri lumina pe coridoarele clădirilor publice şi la exteriorul lor sau o va ajusta pentru a funcţiona numai în anumite intervale orare.

Călătoriile în interes de afaceri vor trebui evitate sau efectuate numai cu mijloacele de transport în comun, iar angajaţilor li se va permite să lucreze de acasă, acolo unde este posibil. Angajaţii din sectorul public şi tehnicienii care se ocupă de întreţinerea clădirilor vor fi instruiţi cum să diminueze consumul de energie.

Obiectivul tuturor acestor măsuri adoptate în landul Bavaria este acela de a ajuta la umplerea depozitelor de gaze şi a proteja populaţia faţă de riscul unor întreruperi în aprovizionare la iarnă, când consumul atinge momentul de vârf, a precizat Cancelaria landului Bavaria.

„Din păcate, energia se reduce. De acea, Guvernul landului va face economii”, a declarat premierul landului Bavaria, Markus Soeder, într-o postare pe Twitter. Soeder a adăugat că Germania are nevoie, în continuare, de idei care să se aplice la nivel naţional pentru a găsi alternative la combustibilii fosili ruseşti.

Luna trecută, Guvernul de la Berlin a dezvăluit un set de măsuri de economisire a energiei, după ce în luna iunie a fost activat cel de-al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale. Planul de urgenţă are trei nivele: alertă, alarmă şi urgenţă. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a activat deja primul nivel al planului de urgenţă la începutul lunii martie.

#Energie #Germania #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.