Cum să devii un lider mai bun? Devino ceea de ce are nevoie compania ta

În perioada actuală mediul afacerilor suferă diverse schimbări. Pandemia de Covid-19 este este un exemplu evident că trebuie să face față acestor schimbări și că trebuie să ne adaptăm constant, în dependență de situație. Pentru aceasta ai nevoie să devii mereu un lider mai, un lider care va fi o sursă de inspirație pentru echipă. Iată câteva sfaturi de care să ții cont dacă vrei să devii mai bun.

1. Dezvoltă-ți abilitățile de comunicare

Comunicare are un rol major în relația cu oamenii în general. Fiind lider, dezvoltarea abilităților de comunicare te va ajuta să menții relații cu angajații, cu clienții cât și cu partenerii. Comunicare te poate ajuta să ai vânzări mai mari, să negociezi contracte importante și să alegi oamenii potriviți.

2. Fii mai aproape de angajați

Devino parte a echipelor pe care le conduci, impică-te în munca angajaților și vei observa că productivitatea lor va crește. Poți veni cu sfaturi și lectii din propria experiență. În acest mod o să-ți poți schimba stilul de leadership. Nu uita că a fi un lider bun înseamnă a combina mai multe stiluri de conducere.

3. Invește și în talent, nu doar în echipament

Un lider bun știe cât de importanți sunt oamenii talentați pentru funcționarea unei afaceri. Învață să recunoști, să încurajezi și să investești în talent, în urma acestor acțiuni afacerea ta va avea doar rezultate pozitive.

4. Nu te implica prea mult în controlul minuțios al angajaților

Evită micromanagementul. Dacă te implici prea mult în munca echipelor și încerci să controlezi fiecare aspect, angații vor pierde din ambiție și productivitatea lor va scade. Fiecare angajat își dorește să se dezvolte și să se afirme. Un lider are rolul de a încuraja angajații, de a-i motiva și nu invers.

#lider #dezvoltare #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.