Secretomanie în jurul Codului transportatorilor! Ministerul lui Spînu l-a modificat sub șapte lacăte

Asociația Patronală din domeniul transporturilor rutiere se arată nemulțumită de modificarea Codului transporturilor rutiere, în condițiile în care documentul nu a fost consultat cu transportatorii și conține mai multe lacune.

De la membrii grupului de lucru au fost solicitate doar propuneri de modificare a Codului Transporturilor Rutiere, care nu au fost dezbătute niciodată în cadrul grupului. Mai mult ca atât, MIDR nici o data nu a înaintat in cadrul grupului de lucru propriile propuneri de modificare cu argumentele de rigoare.

Proiectul în cauză a fost elaborat într-o maniera plină de secretomanie fără ca grupul de lucru special creat de Ministerul Infrastructurii în acest sens să aibă vreo cunoștință de cauză.

Mai mult ca atât, deși în nota de argumentare ministerul evidențiază ca scopul proiectului nu este ajustarea legislației naționale la aquis-ul comunitar, el vizează în mod direct modificarea unor norme care țin direct de implementarea Regulamentului nr.1071/2009 al Parlamentului European al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și activitatea de transport rutier.

Actuala redacție a Codului transporturilor rutiere conține multe norme care sunt în contradicție cu aquis-ul comunitar necesar a fi implementat în conformitate cu Acordul de Asociere RM-UE, ministerul prin proiectul elaborat vine cu propuneri care continuă să încalce normele comunitare sau să ignore complet necesitatea ajustării normelor naționale la normele comunitare asumate prin Acordul de Asociere.

Asociațiile transportatorilor susține că maniera în care proiectul Codului transportatorilor a fost supus consultărilor publice este una netransparentă, care încalcă principiile de elaborare a actelor normative. Transportatorii s-au adresat președinției, parlamentului și guvernului pentru retragerea proiectului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cod #transportatori #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.