Performanță! Republica Moldova este la ani lumină din punct de vedere al digitalizării statului faţă de România

Ministrul român al Digitalizării, Sebastian Burduja, a precizat că Republica Moldova este „la ani lumină” faţă de România în privinţa digitalizării instituţiilor statului şi că a reuşit acest lucru printr-un program al Băncii Mondiale ce a fost implementat în 10 ani, scrie News.ro.

Sebastian Burduja a precizat, sâmbătă, la Digi24, că Republica Moldova este peste Estonia, din punct de vedere al digitalizării instituţiilor statului.

„La ani lumină (este Republica Moldova, faţă de România, din punct de vedere al digitalizării statului – n.r.). O să vă surprindă, este peste Estonia şi nu o spun eu, o spun evaluările internaţionale. Soluţiile fraţilor noştri de peste Prut sunt peste cele estoniene”, a declarat Burduja.

Ministrul Digitalizării a explicat că a făcut o vizită în Republica Moldova pentru a lua modelul din această ţară, în ceea ce priveşte digitalizarea.

„Am fost la Chişinău la o lună, o luna şi jumătate de mandat, am semnat o comisie mixtă împreună cu vicepremierul Iurie Ţurcanu, un om excepţional, un specialist adevărat şi un profesionist desăvârşit. Prin această comisie mixtă, Republica Moldova ne va pune la dispoziţie practic gratuit soluţiile pe care le-au dezvoltat şi le-au luat 10 ani de zile”, a spus Burduja.

Întrebat ce fac exact moldovenii, Sebastian Burduja a precizat că aproape orice serviciu poate fi accesat online.

„În primul rând pot să îşi facă aproape orice serviciu public online: înmatriculări de autovehicule, plata taxelor şi impozitelor, diverse petiţii, răspunsuri şi aşa mai departe Când ANAF-ul lor le accesează datele, primesc o notificare prin SMS, dar pot să o primească şi prin WhatsApp, Telegram sau alte servicii că statul le-a accesat datele. Noi am preluat acest model şi am pus în Ordonanţa pe cloud. Ca să revin, pentru a da siguranţă şi încredere românilor că datele lor vor fi mult mai bine protejate, decât în prezent, în momentul în care o instituţie a statului le va accesa datele, scrie în ordonanţă, există o jurnalizare, exact cum au făcut şi moldovenii, o jurnalizare de neşters în care eu ca cetăţean voi şti în momentul în care o instituţie accesează datele, voi ştii când, de ce a făcut-o şi cu ce temei legal”, mai adăugat Sebastian Burduja.

Totuşi, puţini moldoveni accesează serviciile online, a mai declarat Burduja.

„Au reuşit printr-un program al Băncii Mondiale foarte bine gândit, cu o mână de oameni şi cu o voinţă politică de continuitate, cu toate problemele pe care le-au avut, cu toată instabilitatea de la un guvern la altul, timp de 10 ani, au dat importanţă maximă transformării digitale a statului şi rezultatele se văd. Din păcate, ce problemă au moldovenii astăzi, la o populaţie de 2 milioane de cetăţeni, aproximativ 200.000 apelează la aceste servicii”, a declarat Sebastian Burduja.

#digitalizare #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.