Performanță! Republica Moldova este la ani lumină din punct de vedere al digitalizării statului faţă de România

Ministrul român al Digitalizării, Sebastian Burduja, a precizat că Republica Moldova este „la ani lumină” faţă de România în privinţa digitalizării instituţiilor statului şi că a reuşit acest lucru printr-un program al Băncii Mondiale ce a fost implementat în 10 ani, scrie News.ro.

Sebastian Burduja a precizat, sâmbătă, la Digi24, că Republica Moldova este peste Estonia, din punct de vedere al digitalizării instituţiilor statului.

„La ani lumină (este Republica Moldova, faţă de România, din punct de vedere al digitalizării statului – n.r.). O să vă surprindă, este peste Estonia şi nu o spun eu, o spun evaluările internaţionale. Soluţiile fraţilor noştri de peste Prut sunt peste cele estoniene”, a declarat Burduja.

Ministrul Digitalizării a explicat că a făcut o vizită în Republica Moldova pentru a lua modelul din această ţară, în ceea ce priveşte digitalizarea.

„Am fost la Chişinău la o lună, o luna şi jumătate de mandat, am semnat o comisie mixtă împreună cu vicepremierul Iurie Ţurcanu, un om excepţional, un specialist adevărat şi un profesionist desăvârşit. Prin această comisie mixtă, Republica Moldova ne va pune la dispoziţie practic gratuit soluţiile pe care le-au dezvoltat şi le-au luat 10 ani de zile”, a spus Burduja.

Întrebat ce fac exact moldovenii, Sebastian Burduja a precizat că aproape orice serviciu poate fi accesat online.

„În primul rând pot să îşi facă aproape orice serviciu public online: înmatriculări de autovehicule, plata taxelor şi impozitelor, diverse petiţii, răspunsuri şi aşa mai departe Când ANAF-ul lor le accesează datele, primesc o notificare prin SMS, dar pot să o primească şi prin WhatsApp, Telegram sau alte servicii că statul le-a accesat datele. Noi am preluat acest model şi am pus în Ordonanţa pe cloud. Ca să revin, pentru a da siguranţă şi încredere românilor că datele lor vor fi mult mai bine protejate, decât în prezent, în momentul în care o instituţie a statului le va accesa datele, scrie în ordonanţă, există o jurnalizare, exact cum au făcut şi moldovenii, o jurnalizare de neşters în care eu ca cetăţean voi şti în momentul în care o instituţie accesează datele, voi ştii când, de ce a făcut-o şi cu ce temei legal”, mai adăugat Sebastian Burduja.

Totuşi, puţini moldoveni accesează serviciile online, a mai declarat Burduja.

„Au reuşit printr-un program al Băncii Mondiale foarte bine gândit, cu o mână de oameni şi cu o voinţă politică de continuitate, cu toate problemele pe care le-au avut, cu toată instabilitatea de la un guvern la altul, timp de 10 ani, au dat importanţă maximă transformării digitale a statului şi rezultatele se văd. Din păcate, ce problemă au moldovenii astăzi, la o populaţie de 2 milioane de cetăţeni, aproximativ 200.000 apelează la aceste servicii”, a declarat Sebastian Burduja.

#digitalizare #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.