Performanță! Republica Moldova este la ani lumină din punct de vedere al digitalizării statului faţă de România

Ministrul român al Digitalizării, Sebastian Burduja, a precizat că Republica Moldova este „la ani lumină” faţă de România în privinţa digitalizării instituţiilor statului şi că a reuşit acest lucru printr-un program al Băncii Mondiale ce a fost implementat în 10 ani, scrie News.ro.

Sebastian Burduja a precizat, sâmbătă, la Digi24, că Republica Moldova este peste Estonia, din punct de vedere al digitalizării instituţiilor statului.

„La ani lumină (este Republica Moldova, faţă de România, din punct de vedere al digitalizării statului – n.r.). O să vă surprindă, este peste Estonia şi nu o spun eu, o spun evaluările internaţionale. Soluţiile fraţilor noştri de peste Prut sunt peste cele estoniene”, a declarat Burduja.

Ministrul Digitalizării a explicat că a făcut o vizită în Republica Moldova pentru a lua modelul din această ţară, în ceea ce priveşte digitalizarea.

„Am fost la Chişinău la o lună, o luna şi jumătate de mandat, am semnat o comisie mixtă împreună cu vicepremierul Iurie Ţurcanu, un om excepţional, un specialist adevărat şi un profesionist desăvârşit. Prin această comisie mixtă, Republica Moldova ne va pune la dispoziţie practic gratuit soluţiile pe care le-au dezvoltat şi le-au luat 10 ani de zile”, a spus Burduja.

Întrebat ce fac exact moldovenii, Sebastian Burduja a precizat că aproape orice serviciu poate fi accesat online.

„În primul rând pot să îşi facă aproape orice serviciu public online: înmatriculări de autovehicule, plata taxelor şi impozitelor, diverse petiţii, răspunsuri şi aşa mai departe Când ANAF-ul lor le accesează datele, primesc o notificare prin SMS, dar pot să o primească şi prin WhatsApp, Telegram sau alte servicii că statul le-a accesat datele. Noi am preluat acest model şi am pus în Ordonanţa pe cloud. Ca să revin, pentru a da siguranţă şi încredere românilor că datele lor vor fi mult mai bine protejate, decât în prezent, în momentul în care o instituţie a statului le va accesa datele, scrie în ordonanţă, există o jurnalizare, exact cum au făcut şi moldovenii, o jurnalizare de neşters în care eu ca cetăţean voi şti în momentul în care o instituţie accesează datele, voi ştii când, de ce a făcut-o şi cu ce temei legal”, mai adăugat Sebastian Burduja.

Totuşi, puţini moldoveni accesează serviciile online, a mai declarat Burduja.

„Au reuşit printr-un program al Băncii Mondiale foarte bine gândit, cu o mână de oameni şi cu o voinţă politică de continuitate, cu toate problemele pe care le-au avut, cu toată instabilitatea de la un guvern la altul, timp de 10 ani, au dat importanţă maximă transformării digitale a statului şi rezultatele se văd. Din păcate, ce problemă au moldovenii astăzi, la o populaţie de 2 milioane de cetăţeni, aproximativ 200.000 apelează la aceste servicii”, a declarat Sebastian Burduja.

#digitalizare #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.