Promisiunea otrăvită pe care cancelarul german Olaf Scholz i-a făcut-o lui Putin înaintea războiului din Ucraina

Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz l-a asigurat pe președintele rus Vladimir Putin că Ucraina nu va adera la NATO în următorii 30 de ani. Publicația germană Die Welt scrie despre acest lucru cu referire la conversația lui Scholz cu fostul general al Bundeswehr, Klaus Wittmann.

„Acest lucru nu se va întâmpla în următorii 30 de ani. Putin are idei absolut absurde. Războiul pe care l-a început Putin a vizat în mod clar cucerirea unei țări vecine”, a spus ziarul citat de Scholz.

Vorbind despre motivul pentru care membrii NATO nu au luat în considerare interesele de securitate ale Rusiei înainte de începerea unui război la scară largă, Scholz a spus că NATO nu a amenințat niciodată Rusia.

Scholz a amintit cum Putin a vorbit despre imposibilitatea existenței Belarusului și Ucrainei ca state separate.

„Putin chiar a avut ideea să deseneze un creion peste harta Europei și să spună: „Acesta este al meu și acesta este al tău” Dar nu va funcționa cu noi”, a spus el.

Wittman a criticat nivelul de sprijin militar pentru Kiev venit de la Berlin, a notat ziarul Berliner Zeitung.

Armata l-a acuzat pe Scholz de lipsă de conducere. Potrivit acestuia, se are impresia că Putin îl intimidează pe șeful guvernului german.

Cancelarul a subliniat imposibilitatea încheierii unei „paci dictate” pentru Ucraina.

Mass-media germană a aflat că guvernul german nu este de acord să furnizeze arme grele Ucrainei . Inițial, a fost vorba despre tunurile autopropulsate Panzerhaubitze 2000.

Cancelarul german a negat această informație și a vorbit despre furnizarea unor astfel de arme către Forțele Armate, pe care Bundeswehr nu le deține. Germania a furnizat sisteme antitanc și antiaeriene, MLRS, obuziere autopropulsate, radare de contrabaterie, arme neletale și alte echipamente, a menționat politicianul.

Scholz a fost, de asemenea, împotriva interzicerii eliberării vizelor și a intrării rușilor în țările UE.

#promisiune #Sholz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.