Promisiunea otrăvită pe care cancelarul german Olaf Scholz i-a făcut-o lui Putin înaintea războiului din Ucraina

Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz l-a asigurat pe președintele rus Vladimir Putin că Ucraina nu va adera la NATO în următorii 30 de ani. Publicația germană Die Welt scrie despre acest lucru cu referire la conversația lui Scholz cu fostul general al Bundeswehr, Klaus Wittmann.

„Acest lucru nu se va întâmpla în următorii 30 de ani. Putin are idei absolut absurde. Războiul pe care l-a început Putin a vizat în mod clar cucerirea unei țări vecine”, a spus ziarul citat de Scholz.

Vorbind despre motivul pentru care membrii NATO nu au luat în considerare interesele de securitate ale Rusiei înainte de începerea unui război la scară largă, Scholz a spus că NATO nu a amenințat niciodată Rusia.

Scholz a amintit cum Putin a vorbit despre imposibilitatea existenței Belarusului și Ucrainei ca state separate.

„Putin chiar a avut ideea să deseneze un creion peste harta Europei și să spună: „Acesta este al meu și acesta este al tău” Dar nu va funcționa cu noi”, a spus el.

Wittman a criticat nivelul de sprijin militar pentru Kiev venit de la Berlin, a notat ziarul Berliner Zeitung.

Armata l-a acuzat pe Scholz de lipsă de conducere. Potrivit acestuia, se are impresia că Putin îl intimidează pe șeful guvernului german.

Cancelarul a subliniat imposibilitatea încheierii unei „paci dictate” pentru Ucraina.

Mass-media germană a aflat că guvernul german nu este de acord să furnizeze arme grele Ucrainei . Inițial, a fost vorba despre tunurile autopropulsate Panzerhaubitze 2000.

Cancelarul german a negat această informație și a vorbit despre furnizarea unor astfel de arme către Forțele Armate, pe care Bundeswehr nu le deține. Germania a furnizat sisteme antitanc și antiaeriene, MLRS, obuziere autopropulsate, radare de contrabaterie, arme neletale și alte echipamente, a menționat politicianul.

Scholz a fost, de asemenea, împotriva interzicerii eliberării vizelor și a intrării rușilor în țările UE.

#promisiune #Sholz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.