Rușii se joacă cu focul la Zaporojie: Planul riscant al Moscovei de a prelua cea mai mare centrală nucleară a Europei

26 Aug. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Aug. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Rusia a pus la cale o strategie amănunțită pentru a deconecta centrala nucleară de la Zaporojie de la sistemul energetic ucrainean, cu riscul blocării catastrofale a sistemelor de răcire.

În ciuda apelului comunității internaționale pentru demilitarizarea centralei nucleare ucrainene, Moscova nu dă semne că renunță la intenția de a o trece în rețeaua Rusiei. Strategia le-a fost prezentată angajaților uzinei, a declarat Petro Kotin, șeful companiei ucrainene de egergie atomică, pentru The Guardian.

Acesta a spus că inginerii ruși au întocmit deja un plan pentru funcționarea centralei în cazul unei situații de urgență și se teme că armata rusă țintește acum rețeaua de alimentare pentru a face posibil acest scenariu și a avea un pretext ca să decupleze unitatea de la sistemul ucrainean.

De altfel, centrala nucleară Zaporojie a fost ”total deconectată” joi de la reţeaua electrică, pentru prima dată în istoria sa.

Autoritățile ruse de la Zaporojie acuză ucrainenii că au provocat un incendiu cu bombardamente, iar asta a dus la un scurtcircuit care a lăsat fără curent Energodar-ul. Anterior, ucrainenii îi acuzaseră pe ruși de același lucru.

Mașini parcate lângă turbină și reactor, muncitori terorizați

Kotin, care a lucrat la centrala din Zaporojie și o cunoaște bine, spune că există și alte pericole la adresa siguranței acesteia. El a menționat mașinile parcate foarte aproape de hala turbinei care ar îngreuna intervenția pompierilor în cazul izbucnirii unui incendiu.

Surse din centrală i-au spus că înăuntru se află 14 camioane, din care cel puțin șase sunt parcate unul lângă altul.

„În cazul unui incendiu în hala turbinei, n-ai nicio posibilitate să-l stingi sau să atenuezi consecințele, fiindcă pompierii nu pot pătrunde înăuntru, fiecare intrare fiind blocată de camioanele care au fost lăsate acolo”, a explicat el.

Flăcările care s-ar răspândi spre clădirile reactorului ar putea avea consecințe dezastruoase nu doar pentru regiunea învecinată. „Situația e foarte periculoasă nu doar pentru uzină, pentru Ucraina, ci pentru întreaga lume, fiindcă niciodată nu poți să spui cum va fi vremea și care va fi direcția vântului”, a spus șeful companiei ucrainene de energie atomică.

Alte vehicule militare sunt parcate pe sub pasarelele pe care se sprijină conductele și pe culoarele dintre reactor și complexul turbinei, spune Kotin. Acesta crede că rușii s-au gândit că astfel își protejează vehiculele de atacurile dronelor.

Cel mai mare pericol al trecerii de la o rețea la alta

Kotin a mai spus că există și riscul ca instalațiile să fie lovite de rachete. Unele au căzut la doar câțiva metri de containerele de combustibil. Spre deosebire de reactoare, proiectate pentru a rezista la impactul cu un avion de pasageri, acestea sunt mai vulnerabile la loviturile aeriene. „Probabil că ar rezista la exploziile a două rachete pe un container și apoi va fi spart. De fapt, am avut o rachetă care a venit la doar 10-20 de metri de locul în care sunt containerele”, a spus el.

Trei din cele patru linii de legătură cu sistemul energetic al Ucrainei au fost distruse în timpul luptelor, la fel și două din cele trei linii de rezervă care leagă centrala de o uzină electrică normală.

Planul rușilor de a deconecta definitiv centrala ar crește riscul unei defecțiuni catastrofale, pentru că ar lăsa unitatea dependentă de o singură sursă de electricitate pentru răcirea reactoarelor. „Nu poți să treci de la un sistem la altul imediat, trebuie să închizi totul într-o parte și apoi să începi operațiunea de trecere în cealaltă parte”, a explicat Petro Kotin.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală