Cipru introduce un salariu minim pentru prima dată în istoria ţării. Cât va fi

Guvernul din Cipru a anunţat miercuri decizia Consiliului de miniştri de a introduce, pentru prima dată în istoria ţării, un salariu minim naţional, care a fost stabilit la 940 euro pe lună, informează agenţia EFE.

Măsura va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023. Potrivit Ministerului Muncii din Cipru, în primele şase luni din 2023 salariul va fi cel puţin 885 euro şi că, ulterior, va fi ridicat la pragul minim de 940 euro.

În primele şase luni din 2023 salariul va fi cel puţin 885 euro şi că, ulterior, va fi ridicat la pragul minim de 940 euro.

De asemenea, Kusios a precizat că decretul exclude anumite categorii de lucrători.

„Sunt excluşi cei care lucrează în agricultură, lucrătorii casnici sau cei care lucrează în navigaţie”, a subliniat el.

Ministrul a mai spus că de asemenea sunt excluse persoanele care se pregătesc pentru a obţine un titlu sau o calificare profesională.

„Când angajatorul asigură cazare şi masă, printr-un acord între părţi, se pot face deduceri din bani de 15% pentru mâncare şi 10% pentru cazare. Asta va fi posibil doar printr-un acord şi angajatorul poate, cu un preaviz de 45 de zile, să rezilieze acordul”, a mai afirmat Kusios.

#cipru #angajatori #Salariu minim #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.