Gazprom va plăti Kremlinului aproape 10 miliarde de euro, după profitul uriaș pe care l-a obținut

Compania rusă de stat Gazprom este gata să facă o plată excepțională de 8,6 miliarde de lire sterline (9,95 miliarde de euro) către Kremlin, după ce a obținut un profit record, relatează The Guardian.

Compania a raportat un profit net de 2,5 miliarde de ruble (41,4 miliarde de euro) în primele șase luni ale acestui an. Prețurile petrolului și gazelor au crescut în această perioadă, alimentate de îngrijorările legate de aprovizionarea cu energie după invazia Rusiei în Ucraina.

Kremlinul deține 49,3% din Gazprom și va fi beneficiar în cadrul unei plăți de 1,21 de trilioane de ruble, după ce consiliul de administrație al companiei a propus investitorilor dividende de 51,03 ruble per acțiune. Decizia va fi transmisă acționarilor în cadrul unei adunări generale extraordinare, în 30 septembrie.

Dividendele reprezintă o lovitură pentru eforturile Occidentului de a sufoca economia Rusiei prin sancțiuni. Marea Britanie și Europa au luat măsuri pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești, astfel încât să nu mai finanțeze regimul lui Vladimir Putin. Cu toate acestea, Rusia a intensificat exporturile de petrol către Asia, iar prețurile gazelor au crescut ca răspuns la reducerea livrărilor de către Gazprom în Europa.

#Gazprom #profit #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul chinez Li Qiang a anunțat demararea construcției celui mai ambițios proiect hidroelectric din lume, situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, în zona inferioară a râului Yarlung Zangbo. Proiectul, estimat la peste 170 de miliarde de dolari, va include cinci centrale în cascadă, cu o capacitate totală de producție de 300 de miliarde de kilowați-oră anual — echivalentul consumului de energie al Regatului Unit într-un an, notează Reuters.

Barajul este considerat cel mai amplu proiect al Chinei de la celebrul baraj de la Trei Defilee și va fi realizat într-un sector unde râul cade 2.000 de metri pe o distanță de doar 50 km, oferind un potențial hidroelectric enorm. Proiectul va fi operat de nou-înființata companie de stat China Yajiang Group, iar punerea în funcțiune este estimată pentru anii 2030.

Anunțul a fost întâmpinat cu entuziasm de piețele chineze: indicele CSI Construction & Engineering a crescut cu 4%, iar acțiunile mai multor companii din sectorul construcțiilor și materialelor au atins limitele zilnice de creștere, în special Power Construction Corporation of China, Arcplus Group, Hunan Wuxin Tunnel Equipment, precum și producători de ciment și explozibili industriali din Tibet.

Autoritățile de la Beijing susțin că barajul va contribui la satisfacerea cererii de energie din Tibet și din alte regiuni ale Chinei, fără a afecta semnificativ mediul sau debitul râului în aval. Totuși, proiectul a atras critici internaționale și îngrijorări din partea Indiei și Bangladeshului, care se tem de impactul asupra milioanelor de oameni care depind de cursul Brahmaputrei, în care se transformă Yarlung Zangbo odată ce părăsește Tibetul.

ONG-urile de mediu avertizează că barajul va afecta ireversibil ecosistemele fragile ale Platoului Tibetan, una dintre cele mai bogate regiuni în biodiversitate. În plus, amplasarea într-o zonă cu activitate seismică intensă stârnește neliniști legate de siguranța construcției.

Pema Khandu, ministrul-șef al statului indian Arunachal Pradesh, a declarat că barajul, aflat la doar 50 km de graniță, ar putea reduce cu până la 80% debitul râului în regiune și ar putea provoca inundații în statele Arunachal și Assam.

Premierul chinez a numit construcția „un proiect al secolului” și a subliniat necesitatea unei „conservări ecologice stricte” pentru a preveni daunele de mediu. Investitorii au interpretat lansarea barajului ca parte a unui nou pachet de stimulente economice, menite să contracareze încetinirea creșterii economice.

Deși China nu a oferit estimări privind numărul de locuri de muncă ce vor fi create, presa de stat a menționat că barajul Trei Defilee a generat aproape un milion de locuri de muncă — în timp ce a forțat strămutarea unui număr similar de persoane. Autoritățile nu au precizat încă dacă proiectul de pe Yarlung Zangbo va duce la relocări masive.