Gazprom va plăti Kremlinului aproape 10 miliarde de euro, după profitul uriaș pe care l-a obținut

Compania rusă de stat Gazprom este gata să facă o plată excepțională de 8,6 miliarde de lire sterline (9,95 miliarde de euro) către Kremlin, după ce a obținut un profit record, relatează The Guardian.

Compania a raportat un profit net de 2,5 miliarde de ruble (41,4 miliarde de euro) în primele șase luni ale acestui an. Prețurile petrolului și gazelor au crescut în această perioadă, alimentate de îngrijorările legate de aprovizionarea cu energie după invazia Rusiei în Ucraina.

Kremlinul deține 49,3% din Gazprom și va fi beneficiar în cadrul unei plăți de 1,21 de trilioane de ruble, după ce consiliul de administrație al companiei a propus investitorilor dividende de 51,03 ruble per acțiune. Decizia va fi transmisă acționarilor în cadrul unei adunări generale extraordinare, în 30 septembrie.

Dividendele reprezintă o lovitură pentru eforturile Occidentului de a sufoca economia Rusiei prin sancțiuni. Marea Britanie și Europa au luat măsuri pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești, astfel încât să nu mai finanțeze regimul lui Vladimir Putin. Cu toate acestea, Rusia a intensificat exporturile de petrol către Asia, iar prețurile gazelor au crescut ca răspuns la reducerea livrărilor de către Gazprom în Europa.

#Gazprom #profit #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cazul companiei FLYONE reprezintă un semnal extrem de periculos pentru mediul investițional din Republica Moldova. Opinia aparține Cristinei Ciubotaru, expert anticorupție și fost director adjunct al CNA, care a comentat, în cadrul emisunii Contrasens, consecințele care pot exista după ce compania avia a ajuns la arbitraj internațional și solicită despăgubiri de aproximativ jumătate de miliard de euro, scrie ZIUA.MD.

Potrivit ei, problema de fond nu ține doar de despăgubirile pe care statul ar putea ajunge să le achite, ci de faptul că, printr-o decizie administrativă, acționarii unei companii sunt obligați să renunțe la proprietatea lor.

„Ei s-au adresat în instanța arbitrală pe motiv că, printr-o decizie administrativă, ei sunt impuși să-și schimbe acționariatul. Să înstrăineze, înțeleg, cotele lor. Asta se numește a lipsi persoana de dreptul său de proprietate”, a declarat Ciubotaru.

Ea a mai atras atenția asupra posibilelor motive reale din spatele acestor presiuni, remarcând o corelație suspectă între acțiunile statului și apariția unui nou competitor pe piața avia din Republica Moldova.

„Obligă acționarii să-și înstrăineze cota parte într-o companie, pe fundalul unor suspiciuni că s-ar dori să se facă loc pentru ca să intre pe piață o altă companie. Coincidență ciudată, cu anumite presupuse legături care tot provin din mediul politic. Nu știm, e așa, nu-i așa, o să vedem ulterior. Istoria va arăta”, a menționat Ciubotaru.

Experta a adăugat că, dincolo de circumstanțele particulare ale cazului, obligarea unui proprietar să-și înstrăineze participația într-o companie ridică o problemă fundamentală privind garantarea dreptului de proprietate în Republica Moldova.

„Cine a creat în primul rând problema cu proprietatea? Statul este cel care a creat. Și când statul îți încalcă dreptul de proprietate, instanța este cea care trebuie să apere dreptul de proprietate. Dacă nu, mergi la CEDO și atunci tot statul, cetățenii, trebuie să plătească despăgubiri pentru faptul că cineva la un moment dat a vrut să te lase fără proprietăți”, a explicat Cristina Ciubotaru.

În opinia sa, o altă problemă este mecanismul prin care asemenea măsuri pot fi dispuse în afara unui control judecătoresc. Ciubotaru s-a referit în acest context la Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului, ale cărui decizii pot afecta direct drepturile unor investitori.

„Deci, în afara controlului judecătoresc, tu ești trecut în lista unor oameni răi și în afara oricărui control judecătoresc, printr-o decizie a unui consiliu condus de ministru politic, tu ești impus să-ți înstrăinezi proprietatea și de aia ei au mers la arbitrajul internațional”, a declarat experta.

Cristina Ciubotaru a avertizat că efectele unui asemenea caz depășesc cu mult disputa dintre FLYONE și autorități. În condițiile în care Republica Moldova încearcă să atragă capital străin și să convingă companiile să investească pe termen lung, precedentul în care statul poate interveni administrativ asupra proprietății unui investitor riscă să devină el însuși un argument împotriva investițiilor.

„Domnul Tofan, decât să sune la investitori despre care noi nu știm, au mai investit în Moldova sau nu, mai bine s-ar preocupa ca mecanismele administrative din acest stat să nu lucreze împotriva investitorilor. Asta e grav și asta gândiți-vă ce înseamnă pentru imaginea țării ca destinație investițională”, a punctat Cristina Ciubotaru.

Zilele trecute, acționarii FLYONE au anunțat că au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Aceștia au precizat că acțiunea are loc în contextul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea participațiilor în companie controlului asupra companiei.