Regele uleiului – profit de milliarde de lei în jumătate de an

Floarea-Soarelui din Bălți, cel mai mare procesator de semințe de floarea-soarelui și totodată cel mai mare producător de ulei vegetal din Republica Moldova, a încheiat primul semestru din 2022 cu venituri de 4,74 miliarde de lei, de 6,8 ori mai mari față de aceeași perioadă din 2021.

Compania ce face parte din grupul Trans-Oil/Aragvi, controlat de Vaja Jhashi, a avut și un profit pe măsură – peste 641 de milioane de lei, de opt ori mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

90% din volumul de ulei produs a fost exportat

Astfel, perla industriei alimentare moldovenești a avut o marjă de profitabilitate de 13,5%. Cu toate acestea nu este planificată plata de dividende acționarilor.

Cel mai mare producător de ulei al țării a procesat în această perioadă peste 195.000 de tone de semințe de floarea-soarelui (de 5 ori mai mult), producând peste 87.000 de tone de ulei vegetal și 77.600 de tone de șrot, la fel de circa cinci ori mai mult decât în prima jumătate din 2021.

Din uleiul fabricat, doar 23.700 de tone a fost dezodorizat și circa 21.200 de tone a fost ambalat în sticle PET.

Compania precizează că aproximativ 90% din volumul de ulei produs a fost exportat, iar restul a fost comercializat pe piața internă.

Riscuri și investiții

În pofida rezultatelor bune înregistrate, administrația întreprinderii Floarea-Soarelui se arată îngrijorată de situația creată pe piața uleiului vegetal ca urmare a Dispoziției nr. 21 din 18 mai 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale, care prevede excluderea de la deducere a sumelor TVA, aferente mărfurilor, serviciilor procurate, folosite pentru efectuarea exportului uleiului de floarea-soarelui. Or, ca urmare a acestei Dispoziții întreprinderea ratează venituri importante.

Cu toate acestea, compania planifică noi investiții în modernizarea producției, inclusiv achiziționarea și instalarea a două linii noi de ambalare a uleiului în sticle PET: una de 0,9-0,95-1,0 litri cu o capacitate de 12.000 de sticle pe oră și alta pentru sticle de 1,8-3,0-5,0 litri cu o capacitate de 3.600 de sticle pe oră.

La fel, se planifică și continuarea proiectului investițional de construcție a unui elevator nou de primire și păstrare a materiei prime, cu o capacitate de circa 60.000 de tone.

„În fiecare an, condițiile concurențiale devin din ce în ce mai dure. Pentru a asigura un nivel înalt de competitivitate a producției fabricate, este necesar să fie continuată modernizarea întreprinderii prin reconstrucția treptată și sistematică a secțiilor de producere”, susține Stela Ostrovețchi, directorul general al SA Floarea-Soarelui.

Anume prin necesitatea de a dezvolta și moderniza întreprinderea este explicată decizia acționarilor de a nu plăti dividende în ultimii trei ani și de a îndrepta toate profiturile pentru aceste scopuri.

Profil: Floarea-Soarelui este o societate pe acțiuni din Bălți, cu un capital social de 14,9 milioane de lei, care din anul 2012 este controlată de Vaja Jhashi prin intermediul a două firme din Cipru: Amableus Limited (49,76%) și Trezeme Limited (34,9%). Activele întreprinderii se ridică la 11,57 miliarde de lei, iar capacitatea de procesare este de circa 360.000 de tone de semințe pe an. Director general – Stela Ostrovețchi.

#ulei #monopol #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.