Regele uleiului – profit de milliarde de lei în jumătate de an

Floarea-Soarelui din Bălți, cel mai mare procesator de semințe de floarea-soarelui și totodată cel mai mare producător de ulei vegetal din Republica Moldova, a încheiat primul semestru din 2022 cu venituri de 4,74 miliarde de lei, de 6,8 ori mai mari față de aceeași perioadă din 2021.

Compania ce face parte din grupul Trans-Oil/Aragvi, controlat de Vaja Jhashi, a avut și un profit pe măsură – peste 641 de milioane de lei, de opt ori mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

90% din volumul de ulei produs a fost exportat

Astfel, perla industriei alimentare moldovenești a avut o marjă de profitabilitate de 13,5%. Cu toate acestea nu este planificată plata de dividende acționarilor.

Cel mai mare producător de ulei al țării a procesat în această perioadă peste 195.000 de tone de semințe de floarea-soarelui (de 5 ori mai mult), producând peste 87.000 de tone de ulei vegetal și 77.600 de tone de șrot, la fel de circa cinci ori mai mult decât în prima jumătate din 2021.

Din uleiul fabricat, doar 23.700 de tone a fost dezodorizat și circa 21.200 de tone a fost ambalat în sticle PET.

Compania precizează că aproximativ 90% din volumul de ulei produs a fost exportat, iar restul a fost comercializat pe piața internă.

Riscuri și investiții

În pofida rezultatelor bune înregistrate, administrația întreprinderii Floarea-Soarelui se arată îngrijorată de situația creată pe piața uleiului vegetal ca urmare a Dispoziției nr. 21 din 18 mai 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale, care prevede excluderea de la deducere a sumelor TVA, aferente mărfurilor, serviciilor procurate, folosite pentru efectuarea exportului uleiului de floarea-soarelui. Or, ca urmare a acestei Dispoziții întreprinderea ratează venituri importante.

Cu toate acestea, compania planifică noi investiții în modernizarea producției, inclusiv achiziționarea și instalarea a două linii noi de ambalare a uleiului în sticle PET: una de 0,9-0,95-1,0 litri cu o capacitate de 12.000 de sticle pe oră și alta pentru sticle de 1,8-3,0-5,0 litri cu o capacitate de 3.600 de sticle pe oră.

La fel, se planifică și continuarea proiectului investițional de construcție a unui elevator nou de primire și păstrare a materiei prime, cu o capacitate de circa 60.000 de tone.

„În fiecare an, condițiile concurențiale devin din ce în ce mai dure. Pentru a asigura un nivel înalt de competitivitate a producției fabricate, este necesar să fie continuată modernizarea întreprinderii prin reconstrucția treptată și sistematică a secțiilor de producere”, susține Stela Ostrovețchi, directorul general al SA Floarea-Soarelui.

Anume prin necesitatea de a dezvolta și moderniza întreprinderea este explicată decizia acționarilor de a nu plăti dividende în ultimii trei ani și de a îndrepta toate profiturile pentru aceste scopuri.

Profil: Floarea-Soarelui este o societate pe acțiuni din Bălți, cu un capital social de 14,9 milioane de lei, care din anul 2012 este controlată de Vaja Jhashi prin intermediul a două firme din Cipru: Amableus Limited (49,76%) și Trezeme Limited (34,9%). Activele întreprinderii se ridică la 11,57 miliarde de lei, iar capacitatea de procesare este de circa 360.000 de tone de semințe pe an. Director general – Stela Ostrovețchi.

#ulei #monopol #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.