Regele uleiului – profit de milliarde de lei în jumătate de an

Floarea-Soarelui din Bălți, cel mai mare procesator de semințe de floarea-soarelui și totodată cel mai mare producător de ulei vegetal din Republica Moldova, a încheiat primul semestru din 2022 cu venituri de 4,74 miliarde de lei, de 6,8 ori mai mari față de aceeași perioadă din 2021.

Compania ce face parte din grupul Trans-Oil/Aragvi, controlat de Vaja Jhashi, a avut și un profit pe măsură – peste 641 de milioane de lei, de opt ori mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

90% din volumul de ulei produs a fost exportat

Astfel, perla industriei alimentare moldovenești a avut o marjă de profitabilitate de 13,5%. Cu toate acestea nu este planificată plata de dividende acționarilor.

Cel mai mare producător de ulei al țării a procesat în această perioadă peste 195.000 de tone de semințe de floarea-soarelui (de 5 ori mai mult), producând peste 87.000 de tone de ulei vegetal și 77.600 de tone de șrot, la fel de circa cinci ori mai mult decât în prima jumătate din 2021.

Din uleiul fabricat, doar 23.700 de tone a fost dezodorizat și circa 21.200 de tone a fost ambalat în sticle PET.

Compania precizează că aproximativ 90% din volumul de ulei produs a fost exportat, iar restul a fost comercializat pe piața internă.

Riscuri și investiții

În pofida rezultatelor bune înregistrate, administrația întreprinderii Floarea-Soarelui se arată îngrijorată de situația creată pe piața uleiului vegetal ca urmare a Dispoziției nr. 21 din 18 mai 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale, care prevede excluderea de la deducere a sumelor TVA, aferente mărfurilor, serviciilor procurate, folosite pentru efectuarea exportului uleiului de floarea-soarelui. Or, ca urmare a acestei Dispoziții întreprinderea ratează venituri importante.

Cu toate acestea, compania planifică noi investiții în modernizarea producției, inclusiv achiziționarea și instalarea a două linii noi de ambalare a uleiului în sticle PET: una de 0,9-0,95-1,0 litri cu o capacitate de 12.000 de sticle pe oră și alta pentru sticle de 1,8-3,0-5,0 litri cu o capacitate de 3.600 de sticle pe oră.

La fel, se planifică și continuarea proiectului investițional de construcție a unui elevator nou de primire și păstrare a materiei prime, cu o capacitate de circa 60.000 de tone.

„În fiecare an, condițiile concurențiale devin din ce în ce mai dure. Pentru a asigura un nivel înalt de competitivitate a producției fabricate, este necesar să fie continuată modernizarea întreprinderii prin reconstrucția treptată și sistematică a secțiilor de producere”, susține Stela Ostrovețchi, directorul general al SA Floarea-Soarelui.

Anume prin necesitatea de a dezvolta și moderniza întreprinderea este explicată decizia acționarilor de a nu plăti dividende în ultimii trei ani și de a îndrepta toate profiturile pentru aceste scopuri.

Profil: Floarea-Soarelui este o societate pe acțiuni din Bălți, cu un capital social de 14,9 milioane de lei, care din anul 2012 este controlată de Vaja Jhashi prin intermediul a două firme din Cipru: Amableus Limited (49,76%) și Trezeme Limited (34,9%). Activele întreprinderii se ridică la 11,57 miliarde de lei, iar capacitatea de procesare este de circa 360.000 de tone de semințe pe an. Director general – Stela Ostrovețchi.

#ulei #monopol #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.