Caz pierdut la CEDO. Moldova trebuie să achite 2.000.000 euro fabricii de zahăr de la Ghindești

Republica Moldova a mai pierdut un caz la CEDO, iar acum trebuie să achite fabricii de zahăr din Ghindeşti, raionul Floreşti, drept prejudiciu material, tocmai 2.000.000 de euro.

Decizia a fost luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar banii urmează a fi transferaţi în contul reclamantului în cel mult trei luni de zile. În caz contrar, vor fi aplicate penalităţi, suma majorându-se.

Reprezentanţii fabricii de zahăr s-au adresat la CEDO, după un proces care a durat 10 ani.

Totul a pornit de la o hotărâre din 1998 a Judecătoriei economice de circumscripție Chişinău, care a obligat fabrica să achite unei bănci comerciale peste 11 milioane de lei şi peste două milioane de dolari drept credite nerambursate, dobândă și penalitățile.

În 2002, Curtea Supremă a decis rejudecarea cauzei, iar în martie 2008, printr-o decizie irevocabilă, a obligat instituţia bancară să restituie întreprinderii peste 25 de milioane de lei.

Tot atunci, CSJ a stabilit că recursul reprezentanţilor băncii a fost depus tardiv. Totuşi, câteva luni mai târziu, CSJ şi-a casat propria decizie din martie 2008 şi a pus cauza, din nou, pe rol.

Dat fiind acest fapt, fabrica de zahăr s-a dus să-şi facă dreptate la CEDO.

#CEDO #Fabrica de Zahăr #Ghindești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.