Putin a oprit robinetul de gaze spre Germania, pe motiv de probleme tehnice

Lucrările de întreţinere la gazoductul Nord Stream 1, care face legătura între Rusia şi Germania, vor continua, pentru remedierea unei defecţiuni, a anunţat vineri seară compania rusă Gazprom, care sâmbătă urma să reia livrările prin această conductă.

Gazprom a anunţat, conform cotidianului Le Monde, că în cursul lucrărilor de întreţinere a depistat scurgeri de ulei de la o turbină. „Până la remedierea problemei, transportul gazului prin gazoductul Nord Stream 1 este suspendat complet”, a comunicat grupul Gazprom.

Livrările de gaz natural spre Germania prin gazoductul Nord Stream 1 urmau să fie reluate sâmbătă, după lucrările de întreţinere.

Ca reacţie la sancţiunile impuse de Occident din cauza invaziei militare ruse în Ucraina, Rusia a redus treptat fluxul de gaze prin conducta Nord Stream 1, iar acum gazoductul este oprit pentru lucrări de întreţinere.

Rusia a motivat diminuarea debitului prin gazoductul Nord Stream 1 susţinând că din cauza problemelor generate de sancţiunile occidentale nu poate primi o turbină din Canada. Germania a depus eforturi şi a reuşit aducerea turbinei din Canada pentru a fi livrată Rusiei, dar autorităţile ruse invocă probleme birocratice, astfel că turbina este în prezent pe teritoriul Germaniei.

Cancelarul Olaf Scholz a afirmat joi că Germania va avea suficient gaz natural în cursul iernii chiar şi fără reluarea aprovizionării din Rusia. „Chiar dacă vom fi aproape la limită, probabil vom reuşi să trecem de această iarnă”, a declarat liderul de la Berlin, citat de site-ul RP-online.de. Olaf Scholz a subliniat că, în contextul crizei cu Rusia, Germania a început să acumuleze din timp stocuri de gaz, iar debitul din Norvegia şi Olanda a fost suplimentat.

#gaz #Germania #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.