Pentagonul accelerează vânzările de arme către aliați pentru a învinge China

Agravarea relațiilor dintre China și Taiwan, precum și invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, au forțat Statele Unite să-și reconsidere propria politică în ceea ce privește furnizarea de arme aliaților. Pentagonul lucrează pentru a accelera vânzările de arme în străinătate pentru a concura cu China, scrie The Wall Street Journal.

Potrivit sursei, procesul de revizuire a politicii SUA de vânzare a armelor a început la Pentagon în urmă cu aproximativ o lună și presupune accelerarea implementării acordurilor cu aliații străini pentru a concura mai bine cu China și a umple arsenalele țărilor prietene care au furnizat echipamente militare către Ucraina.

Pentru a face acest lucru, Pentagonul a creat un grup special de oficiali de rang înalt pentru a studia ineficiența pe termen lung a vânzărilor de arme americane către țări străine în valoare de miliarde de dolari. Așa-numita „echipă tigru” va căuta modalități prin care Ministerul Apărării să optimizeze o parte a programului pentru a livra partenerilor drone, arme, elicoptere, tancuri și alte arme americane în cel mai scurt timp posibil.

Potrivit WSJ, conducerea politică și militară a Statelor Unite este extrem de îngrijorată de faptul că procesul lent de furnizare de arme aliaților le poate zdruncina încrederea în fezabilitatea viitoarei cooperări.

„Un ritm atât de lent poate genera incertitudine în rândul unor țări cu privire la faptul că Statele Unite au într-adevăr nevoie de ei ca parteneri. Și acesta este riscul de a-i trimite să cumpere arme în alte locuri. Oficialii de la Washington spun că trebuie să-și aprofundeze relația pe fondul concurenței globale cu China, care este adesea determinată de cine poate vinde cele mai bune și mai avansate echipamente militare cel mai rapid și la cel mai ieftin preț.
Statele Unite au anunţat vineri o nouă serie de vânzări de armament către Taiwan, pentru 1,1 miliarde de dolari, în contextul tensiunilor la cel mai înalt nivel cu China, care consideră insula o parte din teritoriul ei, scrie AFP.

Guvernul american a aprobat vânzarea către Taipei a 60 de rachete Harpon pentur 355 de milioane de dolari, 100 de rachete tactice Sidewinder (85,6 milioane de dolari) şi un contract de mentenanţă a sistemului de radare din Taiwan evaluat la 665 de milioane de dolari, a precizat departamentul de Stat într-un comunicat.

Această nouă vânzare de arme vine la o lună după o vizită în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, care a provocat furia Beijingului. China a lansat apoi cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei.

Aceste tranzacţii „servesc interesele economice şi securitatea naţională a Statelor Unite prin sprijinirea eforturilor (ale Taiwanului) de a-şi moderniza forţele armate”, a subliniat diplomaţia americană prin intermediul unui purtător de cuvânt.
China a ameninţat vineri Statlee Unite cu „contra-măsuri” dacă nu renunţă la noile vânzări de arme către Taiwan pe care le-a anunţat, prin vocea purtătorului de cuvânt a ambasadei sale de la Washington.

„China va lua contra-măsuri legitime şi necesare având în vedere situaţia”, a indicat purtătorul de cuvânt, Liu Pengyu, într-un comunicat.

#arme #Pentagon #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.