Germania introduce Cardul şanselor: un green card pentru atragerea de forţă calificată de muncă

Ministrul german al Muncii a anunţat o „lege modernă a imigraţiei”. Ţelul său: atragerea de personal calificat din străinătate. Proiectul e un aşa-numit „Card al şanselor” şi va fi gata la toamnă.

„Introducem un Card al şanselor cu un sistem de punctaj transparent, astfel încât oamenii de care ţara noastră are nevoie să poată veni mai simplu la noi”, a declarat ministrul federal al Muncii, Hubertus Heil, pentru ziarul „Bild am Sonntag”.

Aceasta fiindcă procedura de căutare din străinătate a unui job în Germania este adesea dificilă.

Cine se află în posesia unei diplome recunoscute în Germania, indiferent că este vorba de studii sau de o calificare într-o meserie, îndeplineşte deja condiţiile pentru Cardul şanselor. „Dar ne dorim şi oameni care au alte calităţi şi de care avem nevoie pe piaţa muncii. Şi acelora vrem să le oferim o şansă de a veni în Germania”, a mai declarat politicianul social-democrat.

Cine îndeplineşte trei din patru criterii primeşte Cardul şanselor

Prin acest Card va fi introdus un sistem de punctaj care conţine patru criterii:

o diplomă de absolvenţă eliberată în străinătate,

o experienţă de muncă de minimum trei ani,

cunoştinţe de limbă germană sau o şedere anterioară în Germania

o vârstă sub 35 de ani.

Cine îndeplineşte trei din cele patru criterii va primi Cardul şanselor.

„Avem nevoie de mai multă imigraţie”, a subliniat ministrul Heil având în vedere lipsa de personal calificat.

„Vom stabili an de an un contingent, în funcţie de necesităţile noastre. Adică vom stabili câţi oameni vor putea veni în Germania cu Cardul şanselor, pentru a-şi căuta pentru un anume interval de timp un job sau pentru cursuri de formare profesională. În acel interval de timp ei vor trebui să se întreţină singuri”, a precizat el.

#munca #Germania #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.