Autoritățile au pierdut lupta cu regele uleiului. Au anulat decizia prin care i-au luat TVA-ul

06 Sept. 2022, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Sept. 2022, 09:55 // Actual //  bani.md

Comisia Situații Excepționale (CSE) a abrogat dispoziția, potrivit căreia TVA-ul la exportul și reexportul uleiului de floarea soarelui dezodorizat, inclusiv din Zona Economică Liberă și Portul Internațional Liber Giurgiulești se va face fără drept de deducere.

CSE a decis anularea deducerii TVA în data de 18 mai. Ulterior, cel mai mare producător de ulei de Floarea Soarelui de la Bălți declara că ar putea să-și sisteze activitatea. Iar sute de oameni riscă să rămână fără lucru, anunță grupul Trans-Oil, care controlează întreprinderea.

Fabrica de producere a uleiului de la Bălți, unde lucrează peste 500 de oameni, ar putea să-și sisteze activitatea din septembrie. Grupul Trans-Oil, care deține întreprinderea, anunța că înregistrează pierderi de 25 de milioane de lei pe lună din cauza unor decizii luate de Comisia Situații Excepționale.

Mai exact, este vorba despre hotărârea prin care TVA-ul la exportul de ulei nu mai poate fi restituit pe durata stării de urgență.

La începutul verii, CSE a inclus uleiul în lista produselor social-importante. Astfel, producătorii și realizatorii au dreptul la un adaos comercial limitat în prețul de vânzare. De atunci, fabrica de ulei din Bălți încasează 29 de lei pentru litrul de ulei, iar pe rafturile magazinelor acesta se vinde cu cel mult 35 de lei.

Floarea-Soarelui este o societate pe acțiuni din Bălți, cu un capital social de 14,9 milioane de lei, care din anul 2012 este controlată de Vaja Jhashi prin intermediul a două firme din Cipru: Amableus Limited (49,76%) și Trezeme Limited (34,9%). Activele întreprinderii se ridică la 11,57 miliarde de lei, iar capacitatea de procesare este de circa 360.000 de tone de semințe pe an. Director general – Stela Ostrovețchi.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.