Încă patru persoane reținute în dosarul contrabandei cu anabolizante

Doi bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 34 și 55 ani, au fost reținuți de oamenii legii și au calitate de bănuiți în dosarul penal cu implicarea transportului diplomatic arondat ambasadei Moldovei la Moscova. Aceștia au fost reținuți de procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, ofițerii Serviciului de Informații și Securitate și cei ai Serviciului Vamal, în seara zilei de marți, 27 aprilie 2021.

Cu un anunț în acest sens a venit Procuratura Generală.

„Aceștia erau responsabili de producerea și livrarea anabolizantelor către diferite state ale Uniunii Europene, inclusiv în Federația Rusă. Menționăm, printre reținuți se regăsește și o persoană care a fost implicată în tentativa de contrabandă cu anabolizante prin folosirea transportului diplomatic la data de 5 decembrie 2020, la postul vamal Palanca”, anunță instituția.

Reținerile de aseară au urmat măsurilor speciale de investigație, acțiunilor de urmărire penală și perchezițiilor efectuate în autoturismele, la domiciliile bănuiților și apropiaților acestora, în cadrul cărora au fost depistate și ridicate anabolizante, similare celor depistate în mijlocul de transport diplomatic.

Așa cum, potrivit legii, perchezițiile nu pot fi efectuate la ore nocturne, acestea continuă pe parcursul zilei de azi.

„De asemenea, mijloacele de transport, folosite la comiterea faptelor de care sunt bănuiți cei patru, de model Skoda Superb și Toyota Land Cruiser au fost ridicate și puse sub sechestru, în vederea ulterioarei posibilități de confiscare. Potrivit procurorilor PCCOCS, aceștia urmează să formuleze și să prezinte învinuirea față de cei patru și, în scopul asigurării eficienței investigațiilor, să depună demersurile privind solicitarea aplicării arestului preventiv”, scrie PG.

Cei patru sunt bănuiți de pregătire și participare la infracțiunea de contrabandă, pentru care legea penală prevede amendă în mărime de până la 325 000 lei sau pedeapsa cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 550 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.