Microfinanțarea prosperă pe timp de criză! Profitul a crescut cu 13,5%. Cine controlează piața

În primul semestru al anului curent, soldul creditelor nebancare și leasingului financiar al Organizațiilor de Creditare Nebancară (OCN) și Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ) a constituit circa 13,7 mlrd. lei, dintre care 12,6 mlrd. lei au fost oferite de sectorul OCN și aproximativ 1,1 mlrd. lei – de către AEÎ. În comparație cu primul semestru 2021, portofoliul de credite nebancare și leasing financiar a înregistrat o creștere cu 20,1% (aproximativ 2,3 mlrd. lei).

Organizațiile de microfinanțare au contabilizat un profit de 494,2 mil. de lei cu 13,4% mai mult în șase luni ale anului față de perioada similară a anului precedent.

Cel mai mare profit l-a avut EasyCredit- 124,6 mil. de lei și Microinvest – 118 mil. de lei.

Cinci companii controlează piața de microcreditare. Este vorba de Microinvest cu un volum al creditelor acordate de 3,7 miliarde de lei, IuteCredit -481,3 mil. de lei, MicroKapital – 462 mil. de lei și EasyCredit – 325 mil.de lei.

Rata creditelor neperformante (mai mari de 90 de zile) per sector (OCN și AEÎ) a înregistrat nivelul de 12,3%, față de 13,7%, indice înregistrat în primul semestru 2021.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

La 1 iulie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 136 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară.

#microfinanatre #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că Washingtonul ar putea fi obligat să returneze peste 2 trilioane de dolari altor state, în cazul în care Curtea Supremă va decide că introducerea tarifelor vamale a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute pe platforma Truth Social, unde liderul american a calificat o astfel de perspectivă drept „o catastrofă pentru securitatea națională”.

„Cei care ne contestă la Curtea Supremă folosesc cifre reduse intenționat, ca să pară că ieșirea din această situație dezastruoasă, în care anarhiștii și bandiții ne-au împins, ar fi ușoară!”, a scris Trump.

Curtea Supremă a început săptămâna trecută examinarea dosarului privind legalitatea tarifelor, analizând dacă Trump a avut dreptul să introducă taxe pe baza Legii privind puterile economice internaționale de urgență. Dacă judecătorii vor decide că președintele și-a depășit atribuțiile, autoritățile americane vor fi nevoite să urmeze un proces mult mai complex pentru stabilirea tarifelor, ceea ce ar face imposibilă „cursa tarifară” începută în confruntarea cu China. În schimb, dacă instanța îi dă dreptate, politica tarifară a Casei Albe ar putea deveni și mai agresivă.

Trump a anunțat în aprilie 2025 introducerea tarifelor pentru importurile din 211 țări și teritorii. Pentru 86 dintre acestea taxele au crescut la niveluri între 11% și 50%, în timp ce majoritatea au primit o rată standard de 10%. Liderul american a justificat măsura afirmând că SUA au fost „jefuite, abuzate și exploatate” de state prietene și ostile deopotrivă. Ulterior, el a declarat că SUA câștigă aproximativ 2 miliarde de dolari pe zi din aceste tarife.

În august, Trump a semnat un nou decret tarifar. Majoritatea statelor au primit o rată de bază cuprinsă între 10–15%, iar taxele cele mai ridicate au fost aplicate Siriei, Laosului, Myanmarului și Elveției. În paralel, președintele a încurajat statele afectate să negocieze acorduri bilaterale pentru reducerea tarifelor. Până în prezent, SUA au încheiat astfel de acorduri cu șapte parteneri: Marea Britanie, Uniunea Europeană, Coreea de Sud, Japonia, Filipine, Vietnam și Indonezia — în schimbul reducerilor de 15–20%, aceștia s-au angajat la investiții masive în SUA, achiziții de produse energetice americane și cooperare politică și militară.

Anterior, Trump a promis că va distribui câte 2.000 de dolari fiecărui american, cu excepția celor cu venituri ridicate, sub forma „dividendelor din tarife”. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a precizat că aceste plăți ar putea fi oferite în mai multe forme, inclusiv prin facilități fiscale.