UE nu-l pune pe Orban cu botul pe labe – analiză Deutsche Welle

19 Sept. 2022, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2022, 18:01 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană ameninţă cu închiderea robinetului pentru Ungaria, care alunecă spre autocraţie. O ameninţare care ar fi trebuit demult transpusă în fapte. Dar şi acum există portiţe de scăpare, arată Bernd Riegert într-o analiză pentru Deutsche Welle, citată de g4media.ro.

Deja de peste 12 ani autocratul Viktor Orban guvernează neîntrerupt Ungaria. Dacă luăm în calcul şi perioada dintre 1998 şi 2002, ajungem chiar la 16 ani de mandat. În tot acest timp, Orban nu numai că a transformat statul din unul democrat în unul autocrat, după cum a formulat recent într-o rezoluţie Parlamentul European, dar populistul naţional-conservator a învăţat cum să trateze Comisia Europeană. Pe de o parte, Comisia l-a tot criticat pentru încălcări ale statului de drept, pentru nepotism, corupţie, îngrădirea libertăţii presei şi eliminarea opoziţiei, pe de alta, însă, a continuat să vireze bani în contul statului, vai, atât de nevoiaş, al lui Orban.

Premierul, susţinut de o largă majoritate în Parlamentul de la Budapesta, îşi permite chiar să acuze Uniunea Europeană de lipsă de moralitate, dar, în acelaşi timp, nu ezită să întindă mâna după bani. Banii de la Bruxelles nu au miros – dacă intră în buzunarele regimului Orban, cu atât mai puţin când de aceste fonduri beneficiază rude şi prieteni ai premierului ungar, aşa cum a atras atenţia în repetate rânduri OLAF, autoritatea anticorupţie a UE.

Ameninţări cu jumătate de gură, dar mai bine decât deloc

În sfârşit, după ani de zile de demersuri, Comisia Europeană îşi etalează instrumentele financiare de tortură. Duminică a ameninţat Ungaria că va tăia 7,5 miliarde de euro din fondurile alocate de UE, deoarece deficitele la capitolul statului de drept şi corupţia periclitează banii din bugetul european. Această sumă este valabilă pentru intervalul de timp până în 2027 şi reprezintă aproximativ o treime din fondurile structurale şi de investiţii planificate.

De ce o sumă atât de mică şi de ce atât de târziu? Comisia Europeană face trimitere la Curtea Europeană de Justiţie, care solicită ca sancţiunile să fie justificate şi proporţionale. Există însă şi o expertiză a PE, potrivit căreia toate fondurile UE acordate Ungariei ar trebui sistate de urgenţă. Budapestei îi revin în intervalul 2021 – 2027 44 de miliarde de euro.

Deja de peste 12 ani autocratul Viktor Orban guvernează neîntrerupt Ungaria. Dacă luăm în calcul şi perioada dintre 1998 şi 2002, ajungem chiar la 16 ani de mandat. În tot acest timp, Orban nu numai că a transformat statul din unul democrat în unul autocrat, după cum a formulat recent într-o rezoluţie Parlamentul European, dar populistul naţional-conservator a învăţat cum să trateze Comisia Europeană. Pe de o parte, Comisia l-a tot criticat pentru încălcări ale statului de drept, pentru nepotism, corupţie, îngrădirea libertăţii presei şi eliminarea opoziţiei, pe de alta, însă, a continuat să vireze bani în contul statului, vai, atât de nevoiaş, al lui Orban.

Premierul, susţinut de o largă majoritate în Parlamentul de la Budapesta, îşi permite chiar să acuze Uniunea Europeană de lipsă de moralitate, dar, în acelaşi timp, nu ezită să întindă mâna după bani. Banii de la Bruxelles nu au miros – dacă intră în buzunarele regimului Orban, cu atât mai puţin când de aceste fonduri beneficiază rude şi prieteni ai premierului ungar, aşa cum a atras atenţia în repetate rânduri OLAF, autoritatea anticorupţie a UE.

Ameninţări cu jumătate de gură, dar mai bine decât deloc

În sfârşit, după ani de zile de demersuri, Comisia Europeană îşi etalează instrumentele financiare de tortură. Duminică a ameninţat Ungaria că va tăia 7,5 miliarde de euro din fondurile alocate de UE, deoarece deficitele la capitolul statului de drept şi corupţia periclitează banii din bugetul european. Această sumă este valabilă pentru intervalul de timp până în 2027 şi reprezintă aproximativ o treime din fondurile structurale şi de investiţii planificate.

De ce o sumă atât de mică şi de ce atât de târziu? Comisia Europeană face trimitere la Curtea Europeană de Justiţie, care solicită ca sancţiunile să fie justificate şi proporţionale. Există însă şi o expertiză a PE, potrivit căreia toate fondurile UE acordate Ungariei ar trebui sistate de urgenţă. Budapestei îi revin în intervalul 2021 – 2027 44 de miliarde de euro.

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.