UE nu-l pune pe Orban cu botul pe labe – analiză Deutsche Welle

19 Sept. 2022, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2022, 18:01 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană ameninţă cu închiderea robinetului pentru Ungaria, care alunecă spre autocraţie. O ameninţare care ar fi trebuit demult transpusă în fapte. Dar şi acum există portiţe de scăpare, arată Bernd Riegert într-o analiză pentru Deutsche Welle, citată de g4media.ro.

Deja de peste 12 ani autocratul Viktor Orban guvernează neîntrerupt Ungaria. Dacă luăm în calcul şi perioada dintre 1998 şi 2002, ajungem chiar la 16 ani de mandat. În tot acest timp, Orban nu numai că a transformat statul din unul democrat în unul autocrat, după cum a formulat recent într-o rezoluţie Parlamentul European, dar populistul naţional-conservator a învăţat cum să trateze Comisia Europeană. Pe de o parte, Comisia l-a tot criticat pentru încălcări ale statului de drept, pentru nepotism, corupţie, îngrădirea libertăţii presei şi eliminarea opoziţiei, pe de alta, însă, a continuat să vireze bani în contul statului, vai, atât de nevoiaş, al lui Orban.

Premierul, susţinut de o largă majoritate în Parlamentul de la Budapesta, îşi permite chiar să acuze Uniunea Europeană de lipsă de moralitate, dar, în acelaşi timp, nu ezită să întindă mâna după bani. Banii de la Bruxelles nu au miros – dacă intră în buzunarele regimului Orban, cu atât mai puţin când de aceste fonduri beneficiază rude şi prieteni ai premierului ungar, aşa cum a atras atenţia în repetate rânduri OLAF, autoritatea anticorupţie a UE.

Ameninţări cu jumătate de gură, dar mai bine decât deloc

În sfârşit, după ani de zile de demersuri, Comisia Europeană îşi etalează instrumentele financiare de tortură. Duminică a ameninţat Ungaria că va tăia 7,5 miliarde de euro din fondurile alocate de UE, deoarece deficitele la capitolul statului de drept şi corupţia periclitează banii din bugetul european. Această sumă este valabilă pentru intervalul de timp până în 2027 şi reprezintă aproximativ o treime din fondurile structurale şi de investiţii planificate.

De ce o sumă atât de mică şi de ce atât de târziu? Comisia Europeană face trimitere la Curtea Europeană de Justiţie, care solicită ca sancţiunile să fie justificate şi proporţionale. Există însă şi o expertiză a PE, potrivit căreia toate fondurile UE acordate Ungariei ar trebui sistate de urgenţă. Budapestei îi revin în intervalul 2021 – 2027 44 de miliarde de euro.

Deja de peste 12 ani autocratul Viktor Orban guvernează neîntrerupt Ungaria. Dacă luăm în calcul şi perioada dintre 1998 şi 2002, ajungem chiar la 16 ani de mandat. În tot acest timp, Orban nu numai că a transformat statul din unul democrat în unul autocrat, după cum a formulat recent într-o rezoluţie Parlamentul European, dar populistul naţional-conservator a învăţat cum să trateze Comisia Europeană. Pe de o parte, Comisia l-a tot criticat pentru încălcări ale statului de drept, pentru nepotism, corupţie, îngrădirea libertăţii presei şi eliminarea opoziţiei, pe de alta, însă, a continuat să vireze bani în contul statului, vai, atât de nevoiaş, al lui Orban.

Premierul, susţinut de o largă majoritate în Parlamentul de la Budapesta, îşi permite chiar să acuze Uniunea Europeană de lipsă de moralitate, dar, în acelaşi timp, nu ezită să întindă mâna după bani. Banii de la Bruxelles nu au miros – dacă intră în buzunarele regimului Orban, cu atât mai puţin când de aceste fonduri beneficiază rude şi prieteni ai premierului ungar, aşa cum a atras atenţia în repetate rânduri OLAF, autoritatea anticorupţie a UE.

Ameninţări cu jumătate de gură, dar mai bine decât deloc

În sfârşit, după ani de zile de demersuri, Comisia Europeană îşi etalează instrumentele financiare de tortură. Duminică a ameninţat Ungaria că va tăia 7,5 miliarde de euro din fondurile alocate de UE, deoarece deficitele la capitolul statului de drept şi corupţia periclitează banii din bugetul european. Această sumă este valabilă pentru intervalul de timp până în 2027 şi reprezintă aproximativ o treime din fondurile structurale şi de investiţii planificate.

De ce o sumă atât de mică şi de ce atât de târziu? Comisia Europeană face trimitere la Curtea Europeană de Justiţie, care solicită ca sancţiunile să fie justificate şi proporţionale. Există însă şi o expertiză a PE, potrivit căreia toate fondurile UE acordate Ungariei ar trebui sistate de urgenţă. Budapestei îi revin în intervalul 2021 – 2027 44 de miliarde de euro.

Realitatea Live

20 Aug. 2025, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Soroceanu Olga
20 Aug. 2025, 10:48 // Actual //  Soroceanu Olga

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

 

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni:

„Oamenii preferă să trăiască în propriul lor balon informațional și refuză realitatea, ceea ce îngreunează lupta împotriva dezinformării.”

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII