Rafinăria Lukoil din Ploiești, care va fi afectată de embargoul petrolier impus Rusiei, și-a găsit altă sursă de țiței

Rafinăria Petrotel Ploiești, controlată de gigantul rus Lukoil, care are ar fi urmat să nu mai primească țiței rusesc din decembrie, de când intră în vigoare embargoul european asupra importurilor de țișei rusesc pe mare, și-a găsit furnizor alternativ de țiței, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

“Este evident că ne preocupă acest lucru. Ieri au fost discuții la Minister cu toți proprietarii de rafinării, și absolut toți, deci inclusiv Lukoil, ne-au transmis că au găsit sursă alternativă de țiței după data de 5 decembrie”, a afirmat ministrul Energiei , în marja evenimentului Romanian International Gas Conference, răspunzând la o întrebare din partea noastră.

Petrotel Lukoil este cea mai mică dintre cele trei rafinării mari din România, și are o capacitate de rafinare de circa 2,7 milioane de tone de țișei pe an. Rafinăria primește exclusiv țiței pe care maritimă, în Constanța, țiței care vine inclusiv din portul rusesc Novorossisk. Ca atare, rafinăria ar urma să se supună embargoului petrolier impus de europeni începând cu data de 5 decembrie pentru petrolul rusesc importat pe mare.

Grupul rus Lukoil deține trei rafinării în UE: Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria, și ISAB, cea mai mare rafinărie din Italia, pe lângă de la Ploiești. Cea din România este, de departe, cea mai mică dintre toate. ISAB are o capacitate de 14 milioane de tone pe an iar Burgas 7 milioane, pe lângă o capacitate nefolosită de peste 2 milioane de tone.

Bulagria a fost momentat scutită de la embargou, deci rafinăria de la Burgas va pocesa în continuare țiței rusesc. Cât despre cea din Italia, ministrul Energiei din Executivul de la Roma a spus că speră să fie cumpărată de un investitor străin.

#lukoi #rafinărie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la matematică și lectură, potrivit rezultatelor PISA 2025. În timp ce 56% dintre adolescenți nu reușesc să demonstreze competențele matematice de bază, 52% întâmpină dificultăți la înțelegerea și interpretarea textelor. Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că rezultatele slabe sunt parte a unui fenomen internațional, alimentat de efectele pandemiei și de hiperdigitalizarea care schimbă modul în care tinerii procesează informația.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, ministrul a fost întrebat despre rezultatele îngrijorătoare ale evaluării internaționale PISA 2025 și despre măsurile necesare pentru dezvoltarea competențelor de lectură și gândire critică în rândul elevilor.

„Într-adevăr, există o tendință globală de descreștere a rezultatelor PISA. În cazul Republicii Moldova, noi avem rezultate mai bune la științe decât în ediția precedentă. Înregistrăm și noi descreșteri la matematică și lectură”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că problemele din educație nu sunt specifice doar Republicii Moldova, întrucât mai multe sisteme educaționale se confruntă cu o deteriorare a competențelor fundamentale ale elevilor.

„Explicația fenomenului la nivel internațional ține, pe de o parte, de impactul pandemiei, dar, într-o tot mai mare măsură, de impactul hiperdigitalizării și, în general, al acestor schimbări tehnologice care afectează modul în care lucrează cu informația noua generație”, a afirmat Perciun.

Datele publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) la 8 septembrie 2026 confirmă amploarea problemei. Doar 44% dintre elevii moldoveni de 15 ani au atins nivelul minim de competență la matematică, față de media OECD de 65%. La lectură, proporția este de 48%, comparativ cu 69% în statele OECD.

Nivelul minim de competență presupune capacitatea elevilor de a aplica noțiuni matematice în situații obișnuite, de a identifica ideea principală a unui text și de a extrage informații relevante din ceea ce citesc. Prin urmare, rezultatele nu înseamnă că adolescenții nu știu să citească sau să efectueze calcule, ci că nu reușesc să utilizeze suficient aceste abilități în contexte practice.

Potrivit OECD, doar aproximativ 1% dintre elevii moldoveni au obținut rezultate de nivel înalt la matematică, iar la lectură proporția este aproape de zero. La științe, 54% dintre elevii moldoveni au atins nivelul minim de competență, în creștere față de 51% în 2022. Ministerul Educației a anunțat că punctajul mediu la această disciplină a avansat cu cinci puncte.