Fundația Constantin Mimi la șase ani. De la reparația drumurilor – la o strategie de dezvoltare regională

21 Sept. 2022, 13:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Sept. 2022, 13:50 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Câteva zeci de proiecte sociale de dezvoltare a satului Bulboaca și de susținere a localnicilor, studenților, refugiaților din calea războiului și oamenilor de cultură, au fost implementate de Fundația „Constantin Mimi”, în primii ani de activitate. La fel ca și „Castel Mimi”, Fundația împlinește în această săptămână șase ani de la lansare.

Cristina Frolov, Președintele Fundației „Constantin Mimi” spune că „de facto, istoria Fundației a început mult înaintea noastră. Încă la sfârșitul sec 19, Constantin Mimi, omul care creat cele mai vestite podgorii din Basarabia, a început să investească în proiecte de susținere a culturii și de dezvoltare a localității Bulboaca. Putini cunosc ca Mimi a fost unul dintre primii întreprinzători care a creat afaceri sociale cu scopul de a susține familiile din preajmă”.

Din această cauză, concomitent cu lansarea „Castelului Mimi”, care a devenit din start o importantă piesă de patrimoniu și una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Republica Moldova, Fundația „Constantin Mimi” a aprobat trei direcții strategice de activitate: implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii și înverzirii spațiului public, oferirea burselor de dezvoltare pentru studenții capabili din familii vulnerabile, desfășurarea evenimentelor culturale și muzeistice de promovare a patrimoniului cultural european tangibil și intangibil.

În ultimii ani fiind organizate peste 100 de evenimente, inclusiv cu participarea maestrului Eugen Doga și sopranei Valentina Nafornița.

„Un adevărat examen pentru Fundație a fost criza refugiaților din calea războiului. Am demonstrat maturitatea prin implicare, pentru că omenia nu are frontieră sau naționalitate. În mai puțin de 24 de ore de la începutul războiului ne-am mobilizat toate forțele și ne-am implicat în susținerea refugiaților, la punctul de frontieră Palanca și la „Castel Mimi”, a accentuat Cristina Frolov.

Pentru trei luni de criză, Fundația a devenit un adevărat „epicentru” al bunătății prietenilor și partenerilor noștri din Republica Moldova, Marea Britanie, România, Olanda și Danemarca am reușit să ajutăm câteva mii de refugiați din Ucraina, oferindu-le produse alimentare și de primă necesitate.

Un pas strategic pentru Fundație a fost aprobarea în acest an a unei strategii de dezvoltare regională pentru zona în care activează „Castel Mimi”. Cristina Frolov menționează că „suntem pe ultima sută de metri în elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului în localitățile Bulboaca și Speia, principalul scop fiind atragerea unor turiști în această zonă și stimularea lansării unor noi afaceri în turism și, respectiv, o șansă în plus pentru supraviețuirea satelor Moldovei”.

Strategia de Dezvoltare a Turismului în localitățile Bulboaca și Speia, presupune redescoperirea principalelor atracții turistice din această zonă, crearea unei serii de trasee turistice, amenajarea și promovarea acestora. În următorii ani, Fundația „Constantin Mimi”, nu numai va contura oferta turistică, dar va poziționa și promova această zonă în calitate de regiune cu potențial investițional major.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.