Interviu Newsmaker: Cineva dorește să creeze un colaps de combustibil și să-l folosească în scopuri politice.

29 Apr. 2021, 12:17
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
29 Apr. 2021, 12:17 // Interviu //  MD Bani

Situația privind prețurile la combustibil pe piața din Republica Moldova este, de fapt, mult mai complexă decât se vede la suprafață. Mai mult ca atât, problema adevărată ar consta în faptul că „Cineva dorește să creeze un adevărat colaps de combustibil în Republica Moldova și să-l folosească în scopuri politice.” Cel puțin asta reiese din declarațiile oferite de șeful companiei Bemol, Rafik Aliyev, oferite în cadrul unui interviu pentru Newsmaker.

Mai mult ca atât, acesta nu se declară contra plafonării prețurilor la combustibili de către Agenția Națională pentru Reglementare în Eneergetică.

În declarațiile sale, Rafik Aliyev amintește despre faptul „în anul 2015 s-a insistat asupra faptului ca agricultorii și companiile de transport să poată importa combustibil de sine stătător. Li s-a oferit permisiunea de a o face, fără a deține o licență în acest sent.

„De ce atunci agricultorii continuă să sufere din cauza prețului ridicat la combustibili? Cine a primit beneficiu din legea adoptată în 2015?”, se întreabă Rafik Aliyev.

În urma acestei legi, anumiți agricultori și companii de transport achiziționează combustibil la preț en-gros cu pretextul utilizării pentru activitatea gospodărească, dar, casându-l, alimentează tot satul, neachitând TVA, așa cum o fac companiile petroliere.

Valoarea TVA pentru o tonă de combustibil vândută la benzinării este de 600 de lei.

„Și banii ajung în buzunar?”, întreabă reporterul Newsmaker.

Cineva are mult de căștigat de la asta. Cu ajutorul acestei legi, multe companii au fost scoase de sub supraveghere, sunt angajate în vânzarea de combustibil în afara pieței reglementate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Suntem pentru orice legi normale, dar pentru ca acestea să funcționeze. Conform legii anterioare, când ANRE a plafonat prețurile pentru produsele petroliere, guvernul a contestat deciziile ANRE de mai multe ori și, sub riscul de a merge în instanță, legea a fost suspendată. Legea nu a funcționat. Dar suntem cu ambele mâini pentru ca ANRE să stabilească prețurile.

Explicând motivul pentru care este PRO plafonării prețurilor la combustibili, Rafik Aliyev a explicat următoarele:

Pentru că prețul va crește oricum. Dolarul crește, cotațiile cresc, criza pandemiei se termină, economia începe să-și revină. Anul viitor acciza va fi majorată. Dar când prețul va crește, toți îi vor întreba pe ANRE, nu pe noi.

Nu a existat necesitatea economică de a schimba legea. Cineva dorește cu adevărat să creeze un colaps de combustibil în Moldova și să-l folosească în scopuri politice.

Newsmaker: „Așa credeți?

Rafik Aliyev: Mi-aș dori foarte mult să mă înșel.”

Cu referire la prețuri, Aliyev a prezentat Newsmaker următoarele calcule de stabilire a prețurilor la combustibili:

În primul trimestru al anului 2019, benzina a costat 18,8 lei pe litru, în primul trimestru al anului 2020 – 18,3 lei, iar în primul trimestru al anului 2021 – 17,8 lei. A crescut prețul? Nu. A scăzut.

Newsmaker: De acord. Dar, având în vedere venitul în scădere din cauza crizei, acum este scump pentru majoritatea șoferilor. Mai mult, prețul continuă să crească.

Înțelegem  perfect acest lucru, dar nu putem influența prețul pe piața mondială.

Aruncați o privire. În 2019, acciza a fost de 5414 lei pe tonă, în 2020 a crescut la 5960 lei pe tonă, sau plus 50 de bani pe litru. În 2021, acciza a crescut la 6496 lei pe tonă, sau un alt plus 49 de bani pe litru. Adică, în doi ani, doar din cauza accizei, costul benzinei a crescut cu lei.

Cine a ridicat prețul la combustibili? Statul, sub forma accizei.

Acum să ne uităm la cotațiile de combustibil. În 2019, în primele trei luni, prețul de achiziție a fost de 537 USD pe tonă, în 2020 – 491 USD pe tonă și în 2021 – 550 USD pe tonă.

În 2019, dolarul valora 17,2 lei, în 2020 – 17,6 lei, în 2021 – 17,5 lei. Datorită diferenței de curs valutar, prețul de achiziție al benzinei în 2020 și 2021 este în creștere cu 1%.

Care este ponderea prețului de import în prețul afișat pe panourile benzinăriilor?

Să calculăm. 550 USD – prețul mediu al combustibilului în primul trimestru. Înmulțind cu 17,5 lei, obținem 9625 lei – acesta este prețul de achiziție pe tonă.

Încă 6496 lei – acciză. Plus 20% TVA – 3224 lei.

TVA împreună cu acciza este de 9720 – mai mult decât prețul de achiziție în sine.

Și asta este doar importul. În medie, 600 de lei pe tonă – TVA la comercializarea cu amănuntul. Și aceasta este doar o parte din impozite.

De asemenea, plătim pentru licență, taxa locală, taxa rutieră, taxa de mediu.

Astfel, reiese că prețul de achiziție al combustibilului este mai mic cu cel puțin 10% decât valoarea taxelor aplicate.

Dacă unele taxe sunt excluse sau moneda națională devine mai puternică, atunci prețul va scădea imediat.

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.