Polonia ar vrea arme nucleare americane. Ar fi o premieră pentru un fost stat din Pactul de la Varşovia

Polonia a iniţiat discuţii cu Statele Unite despre staţionarea de armament nuclear pe teritoriul polonez, în cadrul acţiunilor de contracarare a ameninţărilor Rusiei, afirmă preşedintele Andrzej Duda, în contextul declaraţiilor liderilor de la Moscova privind Ucraina.

Polonia, cel mai mare stat membru NATO din estul Europei, a suplimentat semnificativ bugetul militar în contextul invaziei militare ruse în Ucraina, dar până acum oficialii de la Varşovia nu discutaseră cu aliaţii pentru primirea de arme nucleare ca mijloc de disuasiune.

Afirmaţiile preşedintelui Andrzej Duda ridică semne de întrebare privind posibilitatea ca arme nucleare americane să fie staţionate pentru prima dată într-un fost stat membru al Pactului de la Varşovia. Acţiunea ar fi o sfidare a avertismentelor preşedintelui Vladimir Putin, care a semnalat că Rusia va riposta la orice extindere a capabilităţilor militare NATO în fosta zona de influenţă a Moscovei, notează agenţia Bloomberg.
„Problema este, în primul rând, că nu avem arme nucleare. Există întotdeauna o potenţială oportunitate de a participa la staţionarea comună a armamentului nuclear”, a declarat Andrzej Duda într-un interviu acordat publicaţiei Gazeta Polska.
„Am vorbit cu liderii americani despre posibilitatea ca Statele Unite să analizeze opţiunea” staţionării de arme nucleare pe teritoriul Poloniei. „Subiectul este deschis”, a subliniat Duda.

Staţionarea în comun a armamentului nuclear poate implica participarea la misiuni de escortare sau recunoaştere pentru asistarea avioanelor care participă la o misiune nucleară, punerea la dispoziţie a avioanelor cu dublu uz sau găzduirea de armament nuclear pe teritoriul ţării. Aliaţi precum Germania, Belgia, Olanda, Italia şi Turcia găzduiesc arme nucleare americane pe teritoriile lor, potrivit datelor obţinute de Centrul pentru Controlul Armamentului şi Neproliferare.

În aprilie, vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie (PiS), declara pentru publicaţia Welt am Sontag că Polonia este „deschisă” posibilităţii găzduirii de arme nucleare americane.

#arme #polonia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.