Polonia ar vrea arme nucleare americane. Ar fi o premieră pentru un fost stat din Pactul de la Varşovia

Polonia a iniţiat discuţii cu Statele Unite despre staţionarea de armament nuclear pe teritoriul polonez, în cadrul acţiunilor de contracarare a ameninţărilor Rusiei, afirmă preşedintele Andrzej Duda, în contextul declaraţiilor liderilor de la Moscova privind Ucraina.

Polonia, cel mai mare stat membru NATO din estul Europei, a suplimentat semnificativ bugetul militar în contextul invaziei militare ruse în Ucraina, dar până acum oficialii de la Varşovia nu discutaseră cu aliaţii pentru primirea de arme nucleare ca mijloc de disuasiune.

Afirmaţiile preşedintelui Andrzej Duda ridică semne de întrebare privind posibilitatea ca arme nucleare americane să fie staţionate pentru prima dată într-un fost stat membru al Pactului de la Varşovia. Acţiunea ar fi o sfidare a avertismentelor preşedintelui Vladimir Putin, care a semnalat că Rusia va riposta la orice extindere a capabilităţilor militare NATO în fosta zona de influenţă a Moscovei, notează agenţia Bloomberg.
„Problema este, în primul rând, că nu avem arme nucleare. Există întotdeauna o potenţială oportunitate de a participa la staţionarea comună a armamentului nuclear”, a declarat Andrzej Duda într-un interviu acordat publicaţiei Gazeta Polska.
„Am vorbit cu liderii americani despre posibilitatea ca Statele Unite să analizeze opţiunea” staţionării de arme nucleare pe teritoriul Poloniei. „Subiectul este deschis”, a subliniat Duda.

Staţionarea în comun a armamentului nuclear poate implica participarea la misiuni de escortare sau recunoaştere pentru asistarea avioanelor care participă la o misiune nucleară, punerea la dispoziţie a avioanelor cu dublu uz sau găzduirea de armament nuclear pe teritoriul ţării. Aliaţi precum Germania, Belgia, Olanda, Italia şi Turcia găzduiesc arme nucleare americane pe teritoriile lor, potrivit datelor obţinute de Centrul pentru Controlul Armamentului şi Neproliferare.

În aprilie, vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie (PiS), declara pentru publicaţia Welt am Sontag că Polonia este „deschisă” posibilităţii găzduirii de arme nucleare americane.

#arme #polonia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi