Băsescu le-a luat fața mai multor lideri europeni – bursierii lui Putin. A făcut publică lista cu demnitarii UE 

06 Oct. 2022, 05:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Oct. 2022, 05:12 // Actual //  bani.md

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, actual europarlamentar, a denunțat, miercuri, 5 octombrie, în Parlamentul European, problema susținerii lui Vladimir Putin de demnitari ai Uniunii Europene.

Traian Băsescu a enumerat o listă de foști lideri ai țărilor membre UE care „s-au pus în slujba lui Putin după terminarea mandatelor”. Președintele României l-a trecut în capul listei pe fostul cancelar social-democrat german Gerhard Schroder.

„Avem o altă mare problemă, problema consolidării lui Putin de către demnitari ai Uniunii Europene, și aici o să enumăr câțiva premieri ai Uniunii Europene care s-au pus în slujba lui Putin după terminarea mandatelor: Schroder e pe buzele tuturor”. De asemenea, fostul președinte a făcut referire și la Matteo Renzi, fost premier italian, care este angajat la o firmă rusească.

În plus, Traian Băsescu nu s-a oprit aici și și-a continuat lista. Pe aceasta se mai aflau Christian Kern, fost cancelar austriac, Francois Fillon, fost premier al Franței, Esko Aho, fost premier finlandez, Paavo Lipponen, fost premier finlandez, Karin Kneissl, fost ministru de externe austriac, Hans Schelling, fost ministru de finanțe austriac. În final, Băsescu l-a numit și pe Dominique Strauss Kahn, fost șef al FMI, care „sigur nu putea să lipsească”.

Traian Băsescu a fost întrerupt în timp ce își ținea discursul

„A te duce astăzi cu copilul în parc a devenit o acțiune de curaj. Alături de pachețel trebuie să îi iei celui mic și, doamne ferește, o trusă medicală”, a completat Băsescu. Europarlamentarul PMP  nu a mai apucat să își termine discursul pe care îl pregătise, pentru că președintele de ședință, Rainer Wieland, Germania, PPE, i-a tăiat microfonul. Motivul ar fi fost că fostului președinte al României i-a expirat timpul alocat.

Băsescu nu a fost singurul europarlamentar român care a avut un discurs dur în Parlamentul European astăzi, 5 octombrie. Rareș Bogdan a amenințat că țara noastră va provoca o criză alimentară dacă România nu va intra în Spațiul Schengen. Politicianul le-a cerut statelor membre UE  să nu își mai bată joc de România

07 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.