(VIDEO) O fabrică de mobilă din Chișinău a procurat utilaj modern cu suportul ODA: Obținem un produs pentru piața UE

Antreprenorii au posibilitatea să-și dezvolte afacerile datorită granturilor oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Unul dintre beneficiari este și antreprenorul Igor Aramă, fondator și director la Fabrica de mobilă Aramă-R din Chișinău. Cu banii obținuți de la ODA și contribuția proprie a achiziționat trei utilaje moderne multifuncționale, care fac procesul de producere a mobilei mai eficient: o mașină de găurit, una de prelucrare a marginilor materiei prime și un centru de tăiere a lemnului cu control numeric. Investiția a fost de 6 milioane de lei, dintre care 2 milioane de lei reprezintă suportul financiar nerambursabil de la ODA.

„Am auzit de la colegi despre acest concurs, dar, sincer vă spun, nu l-am luat în serios. Am decis să aplicăm. La fiecare etapă, când mai trebuia să prezentăm documente, ne gândeam că degeaba pregătim și facem prezentări, că oricum în Moldova nimeni nu-ți dă nimic gratis. Acum, am prins curaj și am depus dosarul pentru următorul program”, spune Igor Aramă.

În hala de producere, cele trei aparate noi sunt puse în funcțiune și manevrate ușor de către muncitori, întrucât cea mai mare parte a operațiunilor este computerizată. Anatolie Iavorschi, manager pentru proiecte informaționale, demonstrează cum mașina de găurit, care are și funcție de aplicare a cepurilor din lemn, în locul cuielor de metal, execută comenzile de pe monitor și simplifică astfel munca asamblorilor de mobilă: „Aparatul permite găurirea, dar și includerea automată a cepurilor. Astfel, obținem un produs bun pentru piața Uniunii Europene. Am vrut să obținem îmbinări ecologice, cerute de piața externă, unde se pune accent pe materiale ecologice”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Un alt aparat prelucrează facil marginile panourilor din pal și execută alte câteva operații. „Obținem astfel un produs finit de o calitate superioară, cu o intervenție minimă a operatorilor, adică toate agregatele, toate unitățile sunt complet automatizate”, adaugă Anatolie Iavorschi.

Întreprinderea activează din anul 2002 și are în prezent 125 de angajați. Livrează mobilă executată la comandă atât pe piața internă, cât și în Uniunea Europeană, inclusiv dispune de un punct de comerț în România. După procurarea utilajelor noi, s-a redus timpul de executare a mobilei, iar numărul de comenzi a crescut.

Programul de granturi oferite de ODA presupune un suport total de 50 de milioane de lei anual pentru afaceri, având scopul să retehnologizeze liniile de producție. Programul are și o componentă de finanțare a echipamentelor de producere a energiei alternative, de maxim 1,5 milioane de lei per proiect. Până în prezent, au fost aprobate spre finanțare opt dosare în cadrul acestui program.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a acordat în acest an întreprinderilor granturi în valoare de 47 milioane lei, în cadrul programului de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare. Cu sprijin nerambursabil de până la 2 milioane de lei, agenții economici și-au reechipat liniile de producere, și-au procurat utilaje moderne și astfel și-au extins capacitățile de producere.

#utilaj modern #Arama-R #ODA #fabrica de mobila #grant

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză