Cine este generalul morții, preferatul lui Putin? Armand Goșu: „A ras Alep de pe fața pământului!”

Distrugătorul orașelor Groznîi și Alep

„În 1991, era căpitan, el a fost singurul ofițer care a ieșit și a tras în mulțime în Moscova, în timpul puciului de la Moscova. Cei 3 morți de la revoluția pe care a avut-o Rusia în august 1991 sunt morții lui Surovikin, a fost arestat atunci. Și a avut o carieră destul de prodigioasă, pentru că a fost în Cecenia în 1994-1996, apoi în 1999, dar cariera lui a explodat din momentul în care l-a întâlnit pe Putin. Lui Putin i-a plăcut, e un tip solid, care inspiră teamă și generalul Surovikin a fost trimis în Siria. El este cel care a condus operațiunile de la Alep. El a transformat orașul Alep în al doilea Groznîi. L-a ras practic de pe fața pământului. Și el este generalul care organizează astfel de raiduri, cum a făcut la Groznîi, cum a făcut la Alep, bombardamentele astea.”, a explicat profesorul universitar, care susține că generalul Surovikin va înteți atacurile asupra civililor.

„Nu are ezitări și pornește împotriva populației civile. El și la Groznîi, și la Alep, și acum în Ucraina pornește împotriva populației civile. (…) Și știm care au fost țintele în orașul Kiev. Au fost țintele, mai întâi, administrative, au tras aproape de Universitate și apoi au lovit și o centrală termoelectrică. În general, în cele 8 orașe lovite de rachete, centralele termoelectrice au reprezentat ținte, asta înseamnă că au vrut să paralizeze sistemul energetic din Ucraina și parțial au reușit.”, a mai spus Armand Goșu.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.