Rusia vinde masiv global combustibili în ciuda sancțiunilor: Metode ilegale de a face tranzacții

18 Oct. 2022, 08:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2022, 08:09 // Actual //  bani.md

În timp ce Rusia se confruntă cu pierderi tot mai mari pe câmpul de luptă, sancțiunile crescânde au creat presiune pe regimul lui Vladimir Putin, de când a început invazia Ucrainei la 24 februarie a acestui an.

Sancțiunile masive asupra sectorului energetic al Moscovei au forțat economia rusă să înlocuiască pierderile de pe piața din Uniunea Europeană, cu vânzări de energie atât legale, cât și ilicite.

În general, Rusia a câștigat aproximativ 158 de miliarde de euro din vânzările globale de combustibili fosili din februarie până la 31 august, iar până la sfârșitul lunii septembrie, numai UE a plătit Rusiei 100 de miliarde de euro, potrivit VOX.

În general, exporturile de țiței prin intermediul navelor de marfă au înregistrat o tendință de scădere în mai, iunie și iulie, China, India și Italia fiind principalele destinații pentru țițeiul rusesc, potrivit datelor companiei de analiză a comerțului cu nave KPLER. În prima jumătate a lunii septembrie, transporturile maritime de țiței rusești au continuat să scadă, cu 314.000 de barili pe zi față de luna precedent.

Livrările de petrol sunt încă relativ stabile pentru Rusia, deoarece națiuni precum China și India au preluat o anumită cantitate din volumul care venea în țările UE, care s-au îndepărtat de petrol, iar Rusia are încă GNL, cărbune și energie nucleară pentru a ajuta economia să rămână pe linia de plutire.

Pentru a face produsele petroliere mai atractive pentru clienți precum India și Indonezia, Rusia a oferit reduceri destul de mari – o medie de 30 de dolari pe baril – față de țițeiul Brent, care a fost, de asemenea, un beneficiu pentru Sri Lanka, Pakistan, Bangladesh și Cuba.

Țări precum China, India și Turcia se dovedesc parteneri dornici pentru industria rusă de combustibil, Turcia dublând importurile de petrol rusești în acest an.

Chiar și cu conducta Nord Stream 1 scoasă din funcțiune – și eliminând transferurile către China, acum cel mai mare cumpărător de gaze naturale al Rusiei – țările europene importă cantități record de GNL rusesc la prețuri de piață, precum Franța, Spania și Belgia.

India, de asemenea, a devenit un cumpărător important de energie rusească, în special de petrol, deși în anii anteriori a importat rar țiței rusesc. Prețurile scăzute ale țițeiului din Rusia au condus achizițiile din India la un vârf de 950.000 de barili pe zi în iunie, dar creșterile de preț au împins acest volum la aproximativ 477.000 de barili pe zi în septembrie.

Cum evită Rusia sancțiunile?

Rusia a dezvoltat metode ilicite de a evita sancțiunilor. Moscova are mai multe strategii ilicite pentru a se sustrage de la sancțiunile occidentale asupra produselor sale energetice și a sistemului financiar.

În general, cea mai răspândită tehnică de eludare a sancțiunilor este ca întreprinderile rusești sancționate să se ascundă în spatele companiilor-paravan care nu sunt sancționate și/sau să efectueze tranzacții prin țări terțe, care nu au probleme de sancțiuni”, a spus expertul Thomas Firestone de la Stroock & Stroock & Lavan.

Rusia are o mulțime de modele pe care să se bazeze tranzacțiile de transport maritim ilicit: transferurile multiple de la navă la navă, dezactivarea temporară a transponderelor de urmărire a navelor și utilizarea modelelor de navigație obscure.
În plus, navele au ”structuri complexe de proprietate” pentru a ascunde cine le controlează sau, adesea, navighează sub pavilionul țărilor cu respectarea statului de drept, pentru a le ascunde originea. Sau mai multe petroliere rusești expediază fără o destinație raportată.

O altă tactică pe care țările sancționate – acum, inclusiv Rusia – au folosit-o pentru a ascunde originile produselor lor petroliere este de a le amesteca cu petrol din alte țări.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.