Maia Sandu solicită explicații despre tergiversarea interconectării la rețelele de energie electrică din România

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință de lucru cu autoritățile responsabile de realizarea proiectului de interconectare a rețelelor de energie electrică cu România.

La ședință au participat reprezentanți ai ministerelor Economiei și Finanțelor, ai Unității de implementare a proiectului, ai Cancelariei de Stat și ÎS „Moldelectrica”.

Șefa statului a solicitat de la instituțiile responsabile explicații în legătură cu tergiversarea proiectului.

„Potrivit foii de parcurs privind interconectarea energetică, aprobată de Guvern în 2015, stația electrică „back-to-back” de la Vulcănești și linia electrică Vulcănești-Chișinău urmau să fie date în exploatare în 2019. Iată că suntem în 2021, iar lucrările nici nu au început. În plus, pentru că Parlamentul a ratificat acordurile de împrumut pentru finanțarea proiectului încă în 2017, statul achită dobânzi pentru deservirea acestor împrumuturi. Sunt tergiversări care ne costă mult prea scump”, a atenționat Maia Sandu.

De asemenea, Președintele a cerut să fie întreprinse toate măsurile pentru a soluționa problemele ce stau în calea implementării proiectului și pentru a nu admite alte întârzieri.

„Pentru Republica Moldova, acesta este unul dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare, urmând să soluționeze problema dependenței de energia electrică dintr-o singură sursă. Timp de trei decenii, această dependență energetică a fost exploatată de politicienii corupți care au furat consumatorii de energie prin diverse scheme și a pus în pericol securitatea energetică a țării”, a accentuat șefa statului.

Instituția prezidențială va monitoriza atent modul în care este realizat proiectul.

Citește și:

Piața de energie electrică din Republica Moldova se confruntă cu o amenințare de monopol. Recomandările CE, încălcate

Energia electrică se scumpește cu 25%! Contractele au fost semnate. Autoritățile au ratat liberalizarea pieței

Tofilat: Monopolul energetic, schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim și să ne impună să îl finanțăm

Apropierea de UE, încetinită. Schema economică prin care Kremlinul își fortifică presiunea asupra Chișinăului

Interviu. ANRE, despre desemnarea operatorului pe piața energiei electrice, concurență și standarde europene

Rusia, tot mai influentă pe piața energetică. Washington Post: Rusia tinde să ofere susținere instituțiilor autocratice

#Energie electrică #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom