Rusia aplaudă demisia lui Liz Truss: „O ruşine de prim-ministru”. Mesajul ironic al purtătoarei de cuvânt

21 Oct. 2022, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Oct. 2022, 11:36 // Actual //  bani.md

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a salutat demisia premierului britanic Liz Truss. Ea a declarat că aceasta a fost „o rușine” de lider, care va rămâne în memoria rușilor pentru „analfabetismul său catastrofal”.

„Marea Britanie nu a avut niciodată o astfel de ruşine de prim-ministru”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Aceasta a făcut o postare pe rețelele de socializare în care și-a expus opiniile cu privire la demisia premierului britanic, după cum relatează Reuters.

Zaharova a criticat, în acest context, și şedinţa foto a lui Liz Truss din Estonia, de anul trecut. Aceasta a pozat purtând o vestă antiglonț și o cască, într-un tanc, în timpul unei vizite la trupele britanice staţionate în ţara baltică.

Liz Truss a fost ţinta unor comentarii ironice din partea oficialilor de la Moscova, încă de la vizita pe care a făcut-o în Rusia, în luna februarie. Liz Truss a mers în Rusia încercând, alături de alți politicieni occidentali, să evit o invazie rusă în Ucraina. Afirmaţia referitoare la „analfabetism”, conform experților are legătură cu o gafă pe care a făcut-o, ca ministru de externe, la o întâlnire cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Liz Truss a confundat două regiuni ale Rusiei cu Ucraina, iar acest lucru a declanșat numeroase ironii în presa de propaganda a Moscovei.

După numirea sa în funcția de premier, în luna septembrie, același Serghei Lavrov a spus că Truss nu ştie să facă compromisuri. Mai mult, a spus el, liderul britanic nu ştie dacă preşedintele francez Emmanuel Macron este „prietenul sau duşmanul” Londrei.

Relaţiile dintre Moscova şi Londra au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Aceasta după ce Londra a făcut acuzații cu privire la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal, în oraşul britanic Salisbury, în anul 2018.

11 Sept. 2026, 10:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 10:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova se împrumută la costuri ridicate din cauza imaginii pe care o are pe piețele financiare, iar această situație pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat. Declarația a fost făcută de noul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, problema nu este neapărat nivelul actual al datoriei publice, ci costul la care statul reușește să atragă finanțare.

„Acum, datoria noastră nu este extremă, dar ea este costisitoare, pentru că Moldova nu are o imagine foarte favorabilă și ne costă foarte scump să ne împrumutăm”, a declarat Marcel Spătari.

Parlamentarul susține că fiecare împrumut nou contractat de stat vine cu costuri suplimentare, iar dobânzile plătite pentru finanțarea datoriei afectează direct bugetul public.

În opinia sa, atunci când este analizat deficitul bugetar, trebuie urmărit nu doar nivelul acestuia, ci și impactul pe care îl are asupra acumulării datoriei publice de la un an la altul.

Spătari atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități: nivelul redus al veniturilor colectate de stat în raport cu dimensiunea economiei.

„Un stat, el funcționează din impozitele pe care le colectează. Republica Moldova, față de alte state din Europa, colectează foarte puțin”, a explicat președintele Comisiei economie.

Potrivit acestuia, veniturile bugetului public național reprezintă aproximativ 35% din economia Republicii Moldova. Pentru comparație, în statele baltice ponderea variază între 39% și 44%, iar media europeană ajunge la circa 46%.

În aceste condiții, Marcel Spătari consideră că Republica Moldova trebuie să găsească soluții pentru consolidarea veniturilor bugetare și, în paralel, pentru reducerea costurilor de finanțare.

În anul 2026, costul deservirii datoriei este de 6,5 miliarde de lei, iar în anul 2027 – 7,5 miliarde de lei.