Cu cât ar putea scădea prețurile la energie în 2023. Estimările Băncii Mondiale

Banca Mondială a prognozat miercuri, 26 octombrie, că preţurile la energie vor scădea cu 11% în 2023, după un salt de 60% în acest an, ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina, transmite Reuters.

Însă, în pofida acestei moderări, preţurile la energie vor fi totuşi cu 75% peste media lor din ultimii cinci ani, subliniază Banca Mondială.

Conform celui mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat miercuri de Banca Mondială, preţul mediu al unui baril de ţiţei Brent ar urma să fie de 92 de dolari în 2023, pentru a scădea până la 80 de dolari în 2024, dar cu toate acestea va fi cu mult peste media multianuală de 60 de dolari.

Conform prognozelor instituţiei financiare internaţionale, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea să scadă până la două milioane de barili pe zi ca urmare a embargoului avut în vedere de Uniunea Europeană cu privire la petrolul şi gazele naturale din Rusia, la care se vor adăuga şi restricţiile care vizează asigurarea şi shipping-ul de petrol şi gaze ruseşti, embargou care ar urma să intre în vigoare la data de 5 decembrie.

În plus, un plafon impus preţului petrolului analizat de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) ar putea afecta şi el livrările de petrol ale Rusiei, însă pentru a deveni eficient este nevoie şi de participarea principalelor economii emergente şi în curs de dezvoltare. Banca Mondială a subliniat faptul că plafonul de preţ avut în vedere de G7 este un mecanism care nu a fost testat.

Banca Mondială susţine că aprecierea dolarului american şi scăderea valorii monedelor majorităţii economiilor în curs de dezvoltare au condus la creşterea preţurilor la alimente şi combustibili, iar asta ar putea agrava insecuritatea alimentară, care afectează deja 200 de milioane de persoane din întreaga lume.

”Combinaţia dintre preţurile ridicate la materii prime şi deprecieri persistente ale monedelor se traduce într-o inflaţie mai mare în multe state”, a precizat Ayhan Kose, care a condus echipa de experţi de la Banca Mondială care a realizat acest raport. Potrivit lui Ayhan Kose, economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru ”o perioadă de şi mai mare volatilitatea pe pieţele financiare şi de materii prime globale”.

Autorii raportului au calculat că deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente şi în curs de dezvoltare care importă petrol să se confrunte cu o majorare a preţului petrolului în monedele locale, după invazia rusească din Ucraina. De asemenea, aproape 90% din aceste economii au asistat şi la o creştere semnificativă a preţului grâului în monedele locale.

Inflaţia preţurilor la alimente a atins o medie de peste 20% în sudul Asiei în primele trei trimestre ale acestui an, în timp ce alte regiuni, inclusiv America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Europa de Est şi Asia Centrală, au înregistrat o inflaţie a preţurilor la alimente cuprinsă între 12% şi 15%.

Atât preţurile la gaze naturale cât şi cele la cărbune sunt prognozate să scadă în 2023, faţă de valorile record atinse în 2022, însă preţurile la gaze naturale în Europa ar putea fi de aproape patru ori mai mari decât media lor din ultimii cinci ani.

Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanţare şi expertiză pentru ţările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide şi complexe pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să îşi consolideze reacţia faţă de provocările generate de pandemie.

#estimări #Energie #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O amplă dezbatere a fost declanșată în Washington de mutarea lui Jeff Bezos în Florida, pentru a scăpa de impozitul pe câștiguri de capital de 7% introdus de stat. Decizia lui Bezos a redus cu aproape un miliard de dolari veniturile proiectate pentru educație, demonstrând dependența statului de câteva tranzacții mari realizate de un număr mic de magnați, potrivit luxurylaunches.

Autoritățile din Washington se așteptau ca noul impozit pe câștigurile de capital să remodeleze modul în care ultra-bogații contribuie la educația publică. În schimb, unul dintre cei mai bogați oameni de pe planetă a răsturnat calculele prin simpla plecare. Când Jeff Bezos s-a mutat din Seattle în Florida, decizia a șters aproape un miliard de dolari din încasările fiscale proiectate ale statului Washington și a transformat o relocare personală într-o lovitură bugetară.

Potrivit WSJ, în noiembrie 2023, Bezos a anunțat că părăsește Seattle după aproape 30 de ani și se mută la Miami. Public, el a motivat mutarea referindu-se la motive legate de familie și logistică. Părinții săi se întorseseră în Florida, iar operațiunile companiei sale spațiale erau din ce în ce mai concentrate acolo. Momentul a corespuns, însă, cu bătălia statului Washington privind un nou și controversat impozit pe câștigurile de capital de 7%. Legea a supraviețuit unei contestații la Curtea Supremă în martie 2023. Plecarea lui Bezos a venit câteva luni mai târziu, iar consecințele financiare au devenit vizibile aproape imediat.

Impozitul pe câștigurile de capital din Washington este neobișnuit după standardele americane. Statul nu impozitează veniturile din salarii, dar din 2022 a impus un impozit de 7% pe câștigurile de capital pe termen lung de peste 262.000 de dolari din active precum acțiuni și obligațiuni. Vânzările de proprietăți imobiliare sunt scutite. Conturile de pensii sunt scutite. Impozitul a fost conceput în mod explicit pentru a afecta un număr mic de rezidenți foarte bogați, mai degrabă decât populația în general.

Veniturile sunt, de asemenea, strict alocate. Conform Standardului Statului Washington, primele 500 de milioane de dolari colectate în fiecare an fiscal merg în Contul de Trust pentru Moștenirea Educației, care susține educația K-12, învățarea timpurie, îngrijirea copiilor și accesul extins la învățământul superior. Orice sumă peste acest prag se varsă în Contul Comun de Construcții Școlare, finanțând construcția de școli și proiecte majore de modernizare. Aceasta nu este o sumă de umplutură bugetară generală. Sunt bani cu o destinație clară și așteptări politice atașate.

Cea mai mare parte din veniturile generate de noul impozit a provenit de la 10 persoane

În primul său an, impozitul a părut să funcționeze exact așa cum a fost prevăzut. Încasările s-au situat între 786 și 890 de milioane de dolari, depășind previziunile. Mai puțin de 4.000 de contribuabili au plătit-o. Mai mult de jumătate din venituri au provenit de la doar zece persoane, majoritatea din zona Seattle. Această concentrare a făcut întotdeauna parte din proiect, dar a creat și o vulnerabilitate evidentă.

Al doilea an a expus-o. Încasările au scăzut la aproximativ 430 de milioane de dolari, pe măsură ce contribuabilii bogați s-au adaptat. Câștigurile au fost amânate. Vânzările au fost structurate diferit. Unii contribuabili pur și simplu și-au schimbat locul de trai. Este cazul lui Bezos.

După ce a întrerupt în mare măsură vânzările de acțiuni Amazon în 2022 și începutul anului 2023, Bezos a acționat rapid odată ce mutarea sa a fost finalizată. În februarie 2024, a început să vândă aproximativ 50 de milioane de acțiuni Amazon, prima sa lichidare majoră în aproape doi ani. Analiștii estimează că vânzarea acestor acțiuni ca rezident din Florida i-a economisit peste 600 de milioane de dolari doar în impozite pe câștigurile de capital din Washington. Când se adaugă o vânzare ulterioară de încă 25 de milioane de acțiuni, economiile estimate urcă aproape de 1 miliard de dolari până în prezent.

Cum a afectat mutarea lui Bezos veniturile fiscale din Washington

Pentru a pune asta în perspectivă, dacă Bezos ar fi rămas la Washington și ar fi realizat câștiguri de aproximativ 13,5 miliarde de dolari, factura sa personală de impozite ar fi fost comparabilă sau chiar mai mare decât un an întreg de încasări puternice din impozitul pe câștigurile de capital pentru stat. Pierderea acestor venituri potențiale nu destabilizează finanțele generale ale statului Washington, dar afectează dramatic acest flux specific de impozite.

Veniturile aproape generale ale statului Washington pentru 2023-2025 sunt proiectate la aproximativ 66,5 miliarde de dolari. O pierdere unică de 600 de milioane de dolari până la 1 miliard de dolari reprezintă aproximativ 0,9 până la 1,5% din acest total. Acest lucru este vizibil, dar nu catastrofal. Impactul pare mult mai mare atunci când este măsurat în raport cu impozitul pe câștigurile de capital în sine, care depinde de un număr foarte mic de tranzacții extrem de mari.

Cronologia sugerează că acest rezultat nu a fost accidental. Impozitul a fost adoptat în 2021. Bezos a încetinit vânzările de acțiuni pe măsură ce au apărut contestații legale. În martie 2023, Curtea Supremă a statului a confirmat impozitul. În vară, Bezos a cumpărat în liniște două proprietăți într-o enclavă exclusivistă din zona Miami pentru un preț combinat de peste 140 de milioane de dolari. În noiembrie, a anunțat public mișcarea. În câteva luni, au început vânzările de acțiuni mult amânate.

Până la sfârșitul anului 2025, episodul devenise un subiect de discuție politică mult dincolo de Washington. Criticii politicilor fiscale axate pe bogăție au indicat lipsa veniturilor ca o dovadă că dependența de o mână de contribuabili ultra-bogați creează instabilitate. Susținătorii au replicat că taxa încă finanțează educația și că finanțele generale ale statului rămân solide.