Rusia a prins Ucraina între ciocan și nicovală. Mesajul care sună a șanta

Rusia încearcă să șantajeze Ucraina ca să obțină recunoașterea teritoriilor pe care le-a anexat în urmă cu aproximativ o lună, Dmitri Medvedev, președintele Consiliului de Securitate al Rusiei, spune că autoritățile de la Kiev nu vor mai avea probleme cu energia dacă vor renunța la teritoriile ocupate. Moscova a declanșat o serie de atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în condițiile în care se confruntă cu o serie de eșecuri pe front.

Ucraina ar trebui să recunoască anexarea de către Rusia a 19% din teritoriul său, dacă vrea să nu mai aibă probleme cu energia. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, susține, într-o declarație preluată de The Moscow Times, că aceasta este soluția.

În opinia sa, încercările Ucrainei de a cumpăra energie electrică din Europa „nu vor asigura stabilitatea dorită”. Acest lucru va duce la creşterea preţului energiei în Europa, a transmis Medvedev într-o postare pe Telegram. El a făcut aceste afirmații în contextul bombardamentele masive asupra infrastructurii energetice ucrainene din ultima vreme.

„Calea către stabilizarea aprovizionării cu energie electrică este alta. Trebuie recunoscută legitimitatea cerinţelor Rusiei în cadrul «operaţiunii militare speciale» şi rezultatele ei, reflectate în Constituţia noastră. Şi atunci se va rezolva şi problema curentului”, susţine Medvedev în postarea sa.

La Kiev, propunerea lui Dmitri Medvedev a fost considerată drept o recunoaştere din partea Moscovei că utilizează atacurile asupra infrastructurii energetice pentru şantaj, potrivit Unian.

Ucraina caută energie în Uniunea Europeană

Cu o zi în urmă, traderul de stat ucrainean JSC Energy Company of Ukraine a achiziţionat pentru prima oară, în regim de test, curent electric din Slovacia. Această achiziție este necesară pentru a susţine sistemul energetic ucrainean în cazul unui deficit de capacitate de generare.

„Ca urmare a atacurilor cu rachete ruseşti şi a avarierii infrastructurii energetice, riscurile pentru traversarea stabilă din punct de vedere termic şi energetic a sezonului rece au crescut semnificativ”, a explicat directorul general al companiei, Viktor Butenko.

Rusia încearcă să păstreze regiunile anexate

Pe de altă parte, Rusia a anexat regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (în sud) și încearcă să le păstreze. Nici una dintre regiunile anexate nu sunt controlate pe deplin de armata rusă, notează Moscow Times. Și, mai mult, din momentul anexării, teritoriul ocupat se reduce, dat fiind contraofensiva ucraineană care a forțat trupele ruse să se retragă.

Confruntată cu înfrângeri pe câmpul de luptă, în pericol să piardă teritoriile pe care le-a anexat în război, Rusia a declanșat o campanie de bombardamente menite să distrugă sectorul energetic al Ucrainei. Aproximativ 30% din instalațiile energetice din Ucraina au fost avariate de atacurile cu rachete de croazieră și dronele iraniene, notează Moscow Times.

Potrivit companiei naţionale de energie Ukrenergo, echipamentele reţelei principale a sistemului de distribuţie a energiei electrice în regiunile centrale au fost deteriorate. Consumul de energie a fost restricţionat la Kiev şi în împrejurimi, precum şi în regiunile Cernigov, Cerkasî şi Jitomir.

#șantaj #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.