(VIDEO) Traian în inspecție la Stăuceni! În ultimii trei ani s-au investit peste 70 de milioane de lei

31 Oct. 2022, 10:29
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Oct. 2022, 10:29 // Actual //  MD Bani

Ora de LIVE cu Traian continuă inspecția în suburbiile Chișinăului. Ce-a de-a treia oprire este comuna Stăuceni. Colegul nostru a discutat despre planuri, realizări și problemele cu care se confruntă localitatea cu Alexandr Vornicu, primar de Stăuceni.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 15,35 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Stăuceni.

„Ne propunem în acest an să demarăm lucrările de construcție a unui parc cu o suprafață de două hectare. Sunt niște obiective ambițioase și necesare, or comuna Stăuceni este cunoscută mai mult pentru construcțiile care sunt în abundență, decât pentru zonele verzi, bine dotate și amenajate pentru comunitate”, a declarat primarul localității, Alexandr Vornicu.

Situată la 7 km de Chișinău, comuna Stăuceni este formată din satele Stăuceni (sat-reședință) și Goianul Nou. La momentul recensământului din 2014, comuna avea o populație de circa 8 694 de locuitori. În prezent, în Stăuceni locuiesc în jur de 10 000 de oameni.

„Ne-am mișcat consecvent pe toate compartimentele și din calcule estimative, în ultimii trei ani de zile, în infrastructura comunei Stăuceni s-au investit peste 70 de milioane de lei, lucru care anterior se zicea că nu este posibil. Evident că mai avem foarte mult de muncit”, conchide Alexandr Vornicu.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.