Ca să îşi salveze viitorul, miliardarul Nikolay Storonsky, unul dintre fondatorii Revolut, a renunţat la cetăţenia rusă

31 Oct. 2022, 16:44
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
31 Oct. 2022, 16:44 // Au Bani //  MD Bani

Nikolai Storonsky, miliardarul care conduce firma de tehnologie financiară Revolut, cu sediul la Londra, a renunţat la cetăţenia rusă ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina, potrivit Bloomberg.

Presa internaţională a relatat la 30 octombrie că Storonsky, care deţine şi un paşaport britanic, a luat această decizie.

Storonsky, în vârstă de 38 de ani, a fost un critic al invaziei Rusiei în Ucraina, afirmând că aceasta a fost „nu doar oribilă, ci aproape imposibil de crezut”.

„Aş dori să clarific, în mod public, ceea ce am simţit în privat încă din prima zi: Războiul nu este niciodată un răspuns”, a scris el într-o postare pe blog la începutul lunii martie, la doar câteva zile după ce Rusia a iniţiat conflictul. „Acest război este greşit şi total detestabil. Sunt oripilat şi îngrozit de impactul său şi îmi adaug vocea celor din întreaga lume care cer încetarea imediată a luptelor şi un angajament pentru soluţii diplomatice. Niciun alt om nu ar trebui să mai moară în acest conflict inutil”, a adăugat el.

În ciuda faptului că este originar din Ucraina, tatăl lui Storonski a fost sancţionat de guvernul ucrainean la începutul acestei luni din cauza funcţiei sale de director general la Gazprom Promgaz, divizia de cercetare a companiei ruseşti de gaze naturale de stat.

Storonsky este cofondator şi director executiv al Revolut, care proiectează software de aplicaţii pentru transferuri de bani şi servicii financiare conexe. Bloomberg estimează averea sa la 6,7 miliarde de dolari.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.