Rusia vrea să confiște o proprietate de-a lui Volodimir Zelenski din Crimeea. Apartamentul valorează 800.000 de dolari

05 Nov. 2022, 06:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Nov. 2022, 06:57 // Actual //  bani.md

Autoritățile de la Kremlin vor să naționalizeze mai multe proprietăți din Crimeea. Printre acestea se numără şi un apartament de 800.000 de dolari deținut de Volodimir Zelenski. Locuinţa din Yalta a fost cumpărată, în 2013, de Olena Zelenska, soția liderului de la Kiev.

Autoritățile de la Moscova au susținut că vor respecta drepturile de proprietate care erau în vigoare înainte ca Rusia să anexeze Crimeea, în 2014. Cu toate acestea, parlamentarii ruși lucrează deja la legi care să permită confiscarea mai multor proprietăți ale oficialilor ucraineni din regiunea ocupată ilegal.

Demersul autorităţilor de la Moscova de a naționaliza proprietățile din Crimeea vine după ce Vladimir Putin a denunțat acțiunile prin care bunuri aparținând rușilor au fost confiscate de ţările vestice. Occidentul a luat aceste măsuri în mai multe pachete de sancțiuni impuse odată cu declanșarea războiului din Ucraina.

Rusia vrea să naționalizeze locuința lui Volodimir Zelenski din Crimeea

Olena Zelenska a cumpărat apartamentul de lux de la omul de afaceri Oleksandr Buryak, fost membru al parlamentului ucrainean. De asemenea, el s-a oferit drept voluntar la campania electorală a actualului președinte al Ucrainei. Buryak a fost delegat de comisie să monitorizeze încălcarea voturilor din Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski.

Prima doamnă a Ucrainei a plătit mai puţin de jumătate din valoarea de piață a acestuia. Este vorba despre un penthouse în Complexul Emperor de pe malul Mării Negre, în Crimeea. Partenera președintelui ucrainean a achitat, în 2013, 163.893 de dolari pentru apartamentul cu trei camere, se arată în declarația de venit depusă de soțul ei. Totuși, prețul estimativ era mult mai mare, ajungând în 2019 să fie listat de o agenție imobiliară la suma de 790.668 de dolari.

La momentul respectiv, biroul de campanie al lui Volodimir Zelenski a transmis că toate impozitele și taxele au fost plătite și că proprietatea a fost declarată în conformitate cu legea, informează The Moscow Times. De asemenea, liderul de la Kiev a mai adăugat, într-o altă declarație de avere, că prețul apartamentului a fost evaluat profesional și comparat cu alții din zonă, ca parte a procesului de vânzare. Pasul a fost obligatoriu pentru ca vânzarea să fie recunoscută de un notar, a mai spus el.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!