Cine l-a învățat pe Vladimir Putin „să mintă” și să gândească „ca un terorist”. Foștii spioni rup tăcerea

Președintele rus Vladimir Putin şi-a pus toată lumea în cap după ce a declanșat primul război major din Europa din 1945, care a provocat o criză energetică globală și apoi temeri cu privire la un conflict nuclear. În timp ce agențiile de informații occidentale luptă pentru a fi cu doi pași în fața liderului rus și de a intra în mintea sa, privirea în trecutul lui Putin ca ofițer KGB poate oferi indicii despre ce ar putea face în continuare.

Perioada în care președintele rus Vladimir Putin a fost ofițer KGB explică viziunea sa despre lume și concepția brutală despre război, potrivit dezvăluirilor unor foști spioni. Mai exact, timpul petrecut de Putin ca ofițer KGB l-a învățat „cum să mintă” și să gândească ca „un terorist”.

Cu mult înainte de a fi lider mondial, Putin a fost un ofițer KGB de nivel mediu, staționat la Dresda, Germania de Est, spre sfârșitul Războiului Rece. Foștii spioni și experți din Rusia au declarat că timpul petrecut de Putin în KGB – temuta agenția de securitate a Uniunii Sovietice – a jucat un rol esențial în modelarea mentalității sale.

Un fost agent KGB a explicat cum formarea lui Putin ca spion l-a învățat în principal „cum să mintă”

Un ofițer CIA de carieră crede că tacticile nemiloase la care apelează Putin în războiul din Ucraina fac parte din mentalitatea sa de ofițer KGB.

„Istoricul lui Putin în KGB ne spune multe despre cum gândește și cum vede războiul. El este o creație a KGB-ului, iar KGB-ul a fost o organizație teroristă”, a declarat pentru Insider John Sipher, un fost ofițer CIA care a activat Rusia. „Totul avea legătură cu menținerea conducerii la putere cu orice preț. A sugrumat orice opoziție internă față de Partidul Comunist și a folosit subversiunea în străinătate”.

Din Cecenia până în Siria și acum Ucraina, liderul rus și-a arătat dorința de a devasta orașe și de a ucide zeci de civili, în timp ce armata și comandanții săi au comis o gamă largă de crime de război – de la răpiri, tortură, viol și execuții sumare. Strategia de la baza lor este frângerea voinței ucrainenilor și forțarea lor să capituleze și să cedeze guvernării Rusiei.

Jhon Sipher spune că războiul împotriva Ucrainei face parte dintr-o „gândire KGB/teroristă”

Sipher, cu o experiență de 30 de ani în KGB, spune că serviciile secrete ale Moscovei s-au specializat în dezinformare, sabotaj, inducere în eroare, provocare și asasinate; și Putin a apelat în cei 20 de ani la putere la aceleași atacuri asimetrice specifice grupărilor teroriste care, neavând posibilitatea unei lupte directe, „caută să exploateze slăbiciunile și țintele ușoare”.

Jack Barsky, ex-agent KGB infiltrat în SUA în perioada Războiului Rece, a explicat ce se aștepta de la un angajat al KGB – să fie în slujba statului, să execute ordine – doar că Putin a fost capabil să se ridice deasupra acestor îndatoriri și să ajungă la conducerea Rusiei.

Cei ce aspirau să facă parte din KGB nu o făceau doar din rațiuni de carieră, ci și din patriotism, ceea ce a rămas valabil și pentru Putin, care se consideră un mare patriot, spune Barsky, un fost agent KGB expus drept spion în SUA și care ulterior a colaborat cu FBI.

Despre perioada în care Putin a fost detașat la Dresda (1985-1990) se cunosc puține detalii – de pildă, se presupune că Putin colabora cu poliția secretă Stasi, în Germania de Est, favorabilă URSS, și probabil se ocupa de recrutări.

„Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Putin a avut o rețea grozavă de agenți foşti KGB”

Lucru confirmat şi de Barsky, care a fost recrutat de KGB pe când era în student. De asemenea, în cartea lor, „Mr. Putin”, Fiona Hill și Clifford Gaddy avansează ideea că probabil Putin a călătorit uneori și în Germania de Vest ca agent sub acoperire, tot în scopul de a face recrutări. Putin își formase o rețea „grozavă” de agenți KGB care ulterior l-a ajutat să ajungă la putere „pentru că ei știau cum funcționează lumea de tip capitalist”.

Sfârșitul detașării sale la Dresda a coincis cu căderea URSS și un episod din acea perioadă este revelator pentru abilitățile lui Putin: o mulțime de protestatari se adunase în fața clădirii unde se afla biroul său, pentru a-i vâna pe membri Stasi.

„Când l-au întrebat furioși cine este, Putin le-a răspuns că este traducător. A mințit să scape din necaz”, au scris Hill și Gaddy.

Născut în Germania de Est ca Albert Dittrich, Barsky a fost spion în SUA vreme de un deceniu, misiunea lui fiind să-și facă contacte la nivel înalt în societatea americană.

#securisti #Moscova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.