Morgan Stanley: SUA ar putea evita recesiunea în 2023, Europa nu va fi la fel de norocoasă

Economiile Marii Britanii şi zonei euro este posibil să intre în recesiune anul următor, susţin analiştii băncii de investiţii Morgan Stanley, însă SUA ar putea evita, la limită, recesiunea graţie unei pieţe a muncii rezistente, transmite Reuters.

În acelaşi timp, redeschiderea aşteptată a Chinei după aproape trei ani de restricţii în contextul COVID-19 ar urma să conducă la o revenire atât a economiei chineze cât şi a altor economii emergente din Asia, adaugă analiştii Morgan Stanley într-un raport publicat duminică.

Potrivit raportului, economia mondială va înregistra anul viitor un avans de 2,2%, mai puţin decât cea mai recentă prognoza de creştere a Fondului Monetar Internaţional, conform căreia PIB-ul Mondial va înregistra anul viitor un avans de 2,7%.

Analiştii de la Morgan Stanley prognozează pentru 2023 o diferenţă semnificativă între economiile dezvoltate „în sau aproape de recesiune”, în timp ce economiile emergente ar urma să înregistreze o „revenire modestă”, dar cu toate acestea relansarea globală ar pute să rămână evazivă. Economia chineză este preconizată să crească cu 5% în 2023, depăşind ritmul mediu de creştere de 3,7% aşteptat pentru ansamblul pieţelor emergente, în timp ce grupul primelor 10 state dezvoltate ar urma să înregistreze un avans de doar 0,3%.

Băncile centrale din întreaga lume au majorat dobânzile în acest an pentru a contracara o inflaţie accelerată, iar în cazul SUA, analiştii de la Morgan Stanley prognozează că Rezerva Federală va continua să majoreze costul creditului în 2023 pe măsură ce inflaţia va rămâne la un nivel ridicat după ce va atinge vârful în ultimul trimestru al acestui an.

„Economia americană va evita, la limită, recesiunea în 2023 dar aterizarea nu se va resimţi ca fiind una lină deoarece ritmul de crearea de noi locuri de muncă va încetini semnificativ iar rata şomajului va continua să crească. Efectul cumulat al înăspririi politicii monetare în 2023 se va răsfrânge şi în 2024, rezultând doi ani de creştere foarte modestă”, se arată în raportul Morgan Stanley.

Şi la nivel global, vârful de inflaţie ar urma să fie atins în cursul trimestrului patru, susţin analiştii de la Morgan Stanley iar dezinflaţia va fi tema principală a anului următor.

#Morgan Stanley #banca de investitii #recesiune #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul motorinei în Statele Unite a ajuns pentru prima dată în istorie la pragul de 6 dolari pe galon, iar analiștii avertizează că scumpirea combustibilului ar putea deveni un „ucigaș tăcut” al economiei americane, prin creșterea costurilor de transport, agricultură și producție.

Potrivit datelor AAA, prețul mediu al motorinei la nivel național a ajuns la 6,06 dolari pe galon, cu aproximativ 63% peste nivelul de anul trecut. În California, unul dintre cele mai importante state agricole ale SUA, prețul a urcat până la 7,98 dolari pe galon.

Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză a pieței petroliere la GasBuddy, avertizează că, dacă prețurile se mențin la nivelurile actuale, impactul asupra economiei ar putea deveni sever. El a descris scumpirea motorinei drept un „ucigaș tăcut” al economiei americane.

Motorina are un rol esențial în transportul de mărfuri, agricultură, construcții și industrie. Combustibilul este utilizat de camioane, trenuri, nave și utilaje agricole, ceea ce înseamnă că orice creștere a prețului se transmite rapid în costul alimentelor, produselor și serviciilor.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy, a subliniat că populația urmărește de obicei mai atent prețul benzinei, însă motorina are un impact mult mai larg asupra economiei, deoarece intră în aproape toate lanțurile de aprovizionare.

Scumpirile vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al reducerii capacităților de rafinare. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus exporturile de motorină ale Rusiei până la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, în timp ce conflictele din Orientul Mijlociu au afectat producția și transportul combustibililor prin Strâmtoarea Hormuz.

Potrivit unor estimări din industrie, rafinării cu o capacitate totală de aproximativ 5 milioane de barili pe zi au fost scoase din funcțiune, iar piața globală ar fi pierdut aproape 8% din oferta de motorină. În același timp, capacitățile disponibile de rafinare sunt extrem de limitate.

Presiunile se resimt și pe piața petrolului. Contractele futures pentru petrolul american au depășit 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, iar în septembrie prețul a crescut cu aproximativ 20%.

Prețurile benzinei au urcat la rândul lor. Potrivit GasBuddy, americanii cheltuie acum cu aproximativ 700 de milioane de dolari mai mult pe zi pentru combustibil decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Situația devine cu atât mai dificilă cu cât toamna aduce o creștere sezonieră a cererii pentru combustibil, atât pentru încălzire, cât și pentru activitățile agricole.

Scumpirea motorinei reprezintă și o problemă politică pentru administrația președintelui Donald Trump, în condițiile în care alegerile intermediare sunt la mai puțin de două luni distanță. Impactul ar putea fi resimțit în special în statele agricole și în regiunile unde păcura este utilizată pe scară largă pentru încălzirea locuințelor.

Casa Albă dispune de puține instrumente pentru a reduce rapid prețurile. Printre opțiunile discutate se numără utilizarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol și eventuale restricții asupra exporturilor de motorină. Oficialii americani au avertizat însă că astfel de măsuri ar putea avea efecte contrare și ar putea împinge prețurile și mai sus.

#galon #motorina #SUA