Mihail Caraseni, Vicepreședinte Trans Oil: Start creditării fermierilor. Oferim cu 1500lei mai mult pe tonă decât alții

04 Mai 2021, 13:22
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
04 Mai 2021, 13:22 // Interviu //  MD Bani

În cadrul unui interviu acordat portalului www.curentul.md, Mihail Caraseni, director comercial, vicepreşedinte al holdingului „Trans Oil”, a vorbit despre situaţia actuală în domeniul producerii agricole şi industriei de prelucrare, despre premisele ce există, dar şi despre planurile holdingului îndreptate spre susţinerea fermierilor.

Înterviul realizat de Curentul.md îl puteți citi în continuare.

C: Dle Caraseni, „Trans Oil” e implicat plenar în domeniul producerii agricole, dar şi în industria de prelucrare. Care e situaţia actuală a producătorilor agricoli?

M.C.: Anul trecut a fost unul foarte greu pentru întreaga comunitate de business, dar în special a avut de suferit domeniul agricol, atât ca urmare a pandemiei, cât şi a secetei. Anul curent promite să fie unul mai bun. În acest an avem o primăvară clasică, dacă putem spune aşa, din punct de vedere al condiţiilor meteo şi climaterice. Chiar dacă se întârzie pe alocuri cu semănatul de porumb şi floarea soarelui, din cauza ploilor, trebuie să menţionez că de multe decenii nu am avut parte de condiţii meteo atât de bune pentru agricultură. Sperăm că în prima decadă a lunii mai gospodăriile agricole vor reuşi să încheie semănatul de porumb şi floarea soarelui.

C: Având aceste condiţii meteo favorabile, putem deja face careva pronosticuri privind preţurile la cerealele din prima grupă?

M.C.: După estimările specialiştilor noştri, preţurile vor fi stabil înalte. Spre exemplu, preţul unei tone de grâu alimentar, în funcţie de indicatorii de calitate, în iulie-august trebuie să constituie 3600-3800 lei. Va fi un start bun pentru producătorii agricoli şi într-o măsură considerabilă le va acoperi pierderile din sezonul precedent.

C: Dar, Dle Caraseni, din câte cunoaştem, unele companii moldoveneşti creditează în avans fermierii şi le oferă de pe acum 3 lei pentru un kg de cereale din prima grupă. Dacă e să confruntăm această cifră cu ceea ce aţi spus Dvs. mai devreme, reiese că la fiecare tonă de grâne un producător poate pierde până la opt sute de lei, ceea ce mi se pare cam mult.

M.C.: Aşa este. Într-adevăr, unele companii oferă de pe acum producătorilor în avans câte trei lei pentru un kilogram de grâne din prima grupă. Eu consider că producătorii agricoli nu trebuie să se grăbească să încheie astfel de contracte, deoarece ele îi dezavantajează enorm. De ce să pierzi până la o pătrime din preţul pe care-l poţi obţine pentru producţia recoltată, încheind de pe acum contracte dezavantajoase?!

C: Dar ce prognoze aveţi faţă de culturile oleagenoase?

M.C.: E devreme încă de făcut careva prognoze în acest sens, deoarece încă nu s-au terminat lucrările de semănat. Totuşi, având în vedere condiţiile meteo favorabile ce se înregistrează, cred că în acest an ne putem aştepta la o recoltă record. Precipitaţiile din ultima perioadă ne permit să privim lucrurile destul de optimist.

C: Dar aveţi careva prognoze legate de preţ la culturile oleagenoase?

M.C.: Cu siguranţă, preţul va fi unul înalt şi aici avem o situaţie similară cu cea care se înregistrează în cazul cerealelor din prima grupă. Reieşind din informaţia ce ne vine de pe pieţe şi în rezultatul comunicării cu producătorii agricoli, unei traderi din Moldova deja propun în avans 8 000 lei pentru o tonă. Considerăm că acest preţ este mult prea mic decât cel ce se va forma în acest sezon, de aceea producătorii nu ar trebui să se grăbească cu semnarea unor astfel de contracte.

C: Dar holding-ul Dvs. de ce nu creditează fermierii în avans? De ce nu oferiţi un preţ mai mare dacă spuneţi că ceea ce propun alţii e prea puţin?

M.C.: În decursul a 20 de ani, „Trans Oil” a oferit fermierilor ajutor financiar la preţuri de piaţă reale şi acest an nu va fi o excepţie. Nu uitaţi că din componenţa holdingului fac parte astfel de companii ca „Floarea Soarelui” (or. Bălţi), Trans Oil Refinery (or. Ceadâr-Lunga). De asemenea, vreau să menţionez că la sezon „Trans Oil”, în Portul Internaţional Giurgiuleşti, va pune în funcţiune o nouă uzină, modernă, cu o capacitate de producere de 700 tone de seminţe de floarea soarelui în 24 de ore. Aceasta demonstrează că noi acordăm o atenţie deosebită nu doar producţiei agricole, ci şi prelucrării materiei prime în ţară, cu utilizarea celor mai noi tehnologii, creând astfel locuri de muncă aici, contribuind la dezvoltarea Republicii Moldova.

Iar dacă e să revin la campania de creditare în avans a producătorilor, pot să spun că aceasta va demara în mai şi va porni de la preţul de 9 500 lei pentru o tonă de floarea soarelui, adică cu 1 500 lei mai mult decât oferă alţii. De asemenea, vom oferi producătorilor agricoli condiţii preferenţiale la depozitarea şi păstrarea recoltei lor.

C: Cum se explică aceste diferenţe majore de preţ?

M.C.: Fiecare companie îşi face propria strategie, iar strategia noastră tot timpul a pornit de la necesitatea de a oferi producătorilor agricoli preţul de piață real. De ce? Pentru că astfel ne asigurăm că ei nu doar vor supravieţui, ci şi se vor dezvolta în continuare, vor fi capabili să aibă noi parteneriate cu noi în interes reciproc. Suntem interesaţi direct de prosperarea producătorilor agricoli, pentru că avem capacităţi de producere impunătoare (uzinele la care m-am referit mai sus), dar şi infrastructură logistică de nivel.

C: Într-adevăr, abordarea Dvs. e inedită. Cred că și statul susține corespunzător asemenea abordări.

M.C.: Nu cred că e cazul să vorbim despre necesitatea ca statul să susţină doar holdingul nostru. Mai degrabă ar fi cazul ca statul să se gândească cum să susţină producătorii şi procesatorii per general. Spre exemplu, în România se subvenționează fiecare hectar.
În Federația Rusă şi Ucraina producătorii agricoli au subvenții de la stat, iar pentru susținerea procesatorilor se percepe o anumită taxă la exportul materiei prime, pentru ca investitorul să aibă acces direct la aceasta. Aceste țări asigură prelucrarea unei părți impunătoare din produsul agricol în interiorul țării, în acest mod creează locuri de muncă, achitând impozite suplimentare în buget. Țara noastră ar trebui să se preocupe de această ramură a economiei. Nu a unei companii, dar a tuturor companiilor.

C: Aveţi în vedere ramura în care activaţi?

M.C.: Da, pentru că producţia agricolă şi industria de prelucrare sunt baza dezvoltării Moldovei. Suntem un stat agrar şi trebuie să se ia în calcul acest aspect important. Or, cu cât mai armonios se vor dezvolta producţia agricolă şi industria de prelucrare, cu atât mai multe şanse vor exista pentru a creşte economia şi nivelul de bunăstare în Republica Moldova.

24 Iun. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 16:46 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare  în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.