Sturza aruncă bomba în problema scurgerilor de pe Telegram: Durov fondatorul, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani

Să nu fim naivi, tehnologiile moderne sunt setate să ne urmărească pe noi ca și consumatori 24/24. Comportamentul, preferințele, ideile, gândurile, intențiile, mersul agale, sforăitul…Aceasta este plata noastră pentru „gratuit” – acces la internet, e-mail, mesagerii, platforme de coworking, rețele de socializare, TV inteligente, streaming-uri, CCTV și multe altele. Generic vorbind – date. Date care permit elaborarea algoritmilor complecși pentru a ne „agăța” reclamă targetată, propuneri decente și indecente. Dacă și Apple a ajuns să bage la aplicațiile pentru copii reclama jocurilor cu noroc…, susține fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui, asta ar fi doar o parte a problemei, doar că „autoritățile statelor”, dar și tot felul de derbedei utilizează aceste aplicații pentru a ne urmări permanent. „Deseori în consens cu proprietarii aplicațiilor. E cam ca la telefonia mobilă, unde „serviciile” nu se mai complică cu mandate de interceptare. Ele (legal) au conectare directă la TOT traficul. Tot ce curge se stochează undeva în Bărăgan. De la Bagdad până la… Și să ne mai mirăm că apar „perle” din sec. XIX?!”

„Puțini sunt conștienți de faptul că astăzi o mare parte din aplicații sunt generate în China. Tik Tok, Zoom, Alibaba. Țara unde GDPR-ul este o glumă proastă. La fel de puțini au sesizat altă problemă. Astăzi, în zona noastră 99% din camerele de supraveghere sunt fabricate în China. Suportul este tot acolo. Ce înseamnă asta? Chinezii sunt live cu tot ce facem noi! Case, oficii, autostrăzi, magazine, instituțiile statului…”, a punctat omul de afaceri.

Fostul premier se referă la securitatea Telegram. „E un lucru arhicunoscut că Durov fondatorul Telegram, ca să nu fie scurtcircuitat, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani, dându-le acces la cheile aplicației”.

„Nu că alte mesagerii ar fi sigure, așa precum pretind. Dar poate nu atât de direct ca la ruși sau chinezi. Așa că relax, nu mai este scăpare. Ce ar trebui să facem? Să dăm bani lui Kaspersky, altă filieră kaghebistă, pentru „protecție”? Nu cred! Continuăm să folosim, utilizăm aplicații de la „ai noștri” în speranța că sunt mai decenți. Cu puțină precauție și umor. Cam așa cum am face pipi în piața centrală. Ne întoarcem cu fața spre perete să nu ne vadă nimeni!”, conchide fostul premier.

În ultimele două săptămâni, pe site-ul moldova-leaks.com au fost scurse de pe Telegram discuțiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, consilierului Maiei Sandu, Dorin Recean și consilierul din umbră al președintelui Vadim Pistrinciuc.

#interceptare #aplicații #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.