Sturza aruncă bomba în problema scurgerilor de pe Telegram: Durov fondatorul, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani

Să nu fim naivi, tehnologiile moderne sunt setate să ne urmărească pe noi ca și consumatori 24/24. Comportamentul, preferințele, ideile, gândurile, intențiile, mersul agale, sforăitul…Aceasta este plata noastră pentru „gratuit” – acces la internet, e-mail, mesagerii, platforme de coworking, rețele de socializare, TV inteligente, streaming-uri, CCTV și multe altele. Generic vorbind – date. Date care permit elaborarea algoritmilor complecși pentru a ne „agăța” reclamă targetată, propuneri decente și indecente. Dacă și Apple a ajuns să bage la aplicațiile pentru copii reclama jocurilor cu noroc…, susține fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui, asta ar fi doar o parte a problemei, doar că „autoritățile statelor”, dar și tot felul de derbedei utilizează aceste aplicații pentru a ne urmări permanent. „Deseori în consens cu proprietarii aplicațiilor. E cam ca la telefonia mobilă, unde „serviciile” nu se mai complică cu mandate de interceptare. Ele (legal) au conectare directă la TOT traficul. Tot ce curge se stochează undeva în Bărăgan. De la Bagdad până la… Și să ne mai mirăm că apar „perle” din sec. XIX?!”

„Puțini sunt conștienți de faptul că astăzi o mare parte din aplicații sunt generate în China. Tik Tok, Zoom, Alibaba. Țara unde GDPR-ul este o glumă proastă. La fel de puțini au sesizat altă problemă. Astăzi, în zona noastră 99% din camerele de supraveghere sunt fabricate în China. Suportul este tot acolo. Ce înseamnă asta? Chinezii sunt live cu tot ce facem noi! Case, oficii, autostrăzi, magazine, instituțiile statului…”, a punctat omul de afaceri.

Fostul premier se referă la securitatea Telegram. „E un lucru arhicunoscut că Durov fondatorul Telegram, ca să nu fie scurtcircuitat, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani, dându-le acces la cheile aplicației”.

„Nu că alte mesagerii ar fi sigure, așa precum pretind. Dar poate nu atât de direct ca la ruși sau chinezi. Așa că relax, nu mai este scăpare. Ce ar trebui să facem? Să dăm bani lui Kaspersky, altă filieră kaghebistă, pentru „protecție”? Nu cred! Continuăm să folosim, utilizăm aplicații de la „ai noștri” în speranța că sunt mai decenți. Cu puțină precauție și umor. Cam așa cum am face pipi în piața centrală. Ne întoarcem cu fața spre perete să nu ne vadă nimeni!”, conchide fostul premier.

În ultimele două săptămâni, pe site-ul moldova-leaks.com au fost scurse de pe Telegram discuțiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, consilierului Maiei Sandu, Dorin Recean și consilierul din umbră al președintelui Vadim Pistrinciuc.

#interceptare #aplicații #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.