Sturza aruncă bomba în problema scurgerilor de pe Telegram: Durov fondatorul, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani

Să nu fim naivi, tehnologiile moderne sunt setate să ne urmărească pe noi ca și consumatori 24/24. Comportamentul, preferințele, ideile, gândurile, intențiile, mersul agale, sforăitul…Aceasta este plata noastră pentru „gratuit” – acces la internet, e-mail, mesagerii, platforme de coworking, rețele de socializare, TV inteligente, streaming-uri, CCTV și multe altele. Generic vorbind – date. Date care permit elaborarea algoritmilor complecși pentru a ne „agăța” reclamă targetată, propuneri decente și indecente. Dacă și Apple a ajuns să bage la aplicațiile pentru copii reclama jocurilor cu noroc…, susține fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui, asta ar fi doar o parte a problemei, doar că „autoritățile statelor”, dar și tot felul de derbedei utilizează aceste aplicații pentru a ne urmări permanent. „Deseori în consens cu proprietarii aplicațiilor. E cam ca la telefonia mobilă, unde „serviciile” nu se mai complică cu mandate de interceptare. Ele (legal) au conectare directă la TOT traficul. Tot ce curge se stochează undeva în Bărăgan. De la Bagdad până la… Și să ne mai mirăm că apar „perle” din sec. XIX?!”

„Puțini sunt conștienți de faptul că astăzi o mare parte din aplicații sunt generate în China. Tik Tok, Zoom, Alibaba. Țara unde GDPR-ul este o glumă proastă. La fel de puțini au sesizat altă problemă. Astăzi, în zona noastră 99% din camerele de supraveghere sunt fabricate în China. Suportul este tot acolo. Ce înseamnă asta? Chinezii sunt live cu tot ce facem noi! Case, oficii, autostrăzi, magazine, instituțiile statului…”, a punctat omul de afaceri.

Fostul premier se referă la securitatea Telegram. „E un lucru arhicunoscut că Durov fondatorul Telegram, ca să nu fie scurtcircuitat, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani, dându-le acces la cheile aplicației”.

„Nu că alte mesagerii ar fi sigure, așa precum pretind. Dar poate nu atât de direct ca la ruși sau chinezi. Așa că relax, nu mai este scăpare. Ce ar trebui să facem? Să dăm bani lui Kaspersky, altă filieră kaghebistă, pentru „protecție”? Nu cred! Continuăm să folosim, utilizăm aplicații de la „ai noștri” în speranța că sunt mai decenți. Cu puțină precauție și umor. Cam așa cum am face pipi în piața centrală. Ne întoarcem cu fața spre perete să nu ne vadă nimeni!”, conchide fostul premier.

În ultimele două săptămâni, pe site-ul moldova-leaks.com au fost scurse de pe Telegram discuțiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, consilierului Maiei Sandu, Dorin Recean și consilierul din umbră al președintelui Vadim Pistrinciuc.

#interceptare #aplicații #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.