10.000 de angajați de la Google vor rămâne fără locuri de muncă. Se anunță concedieri în masă

Compania mamă a Google, Alphabet, se pregătește să concedieze aproximativ 10.000 de angajați cu „performanțe slabe”, potrivit unui raport. Noul sistem de management al performanței al companiei i-ar putea ajuta pe manageri să concedieze mii de angajați cu performanțe slabe de la începutul anului viitor, scrie presa internațională.

Conform noului sistem, managerilor li s-ar fi cerut să clasifice șase la sută din forța de muncă a Alphabet – ceea ce corespunde la aproximativ 10.000 de angajați – ca fiind slab performanți. Acest sistem ar putea reduce, de asemenea, numărul de stimulente și de premii în acțiuni acordate angajaților.

Compania s-a confruntat cu mai multe provocări în acest an, de la impactul pandemiei până la inflația galopantă. în trimestrul al treilea, Alphabet a înregistrat o scădere de 27% a profiturilor în comparație cu anul trecut, cu venituri și venituri mai slabe decât se aștepta.

„Este clar că ne confruntăm cu un mediu macro provocator, cu mai multă incertitudine în viitor”, a declarat în iulie șeful Google, Sundar Pichai. El i-a îndemnat pe angajați în lunile precedente să își îmbunătățească productivitatea.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Google nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii a The Independent. Multe companii de tehnologie cu sediul în SUA au concediat angajați în acest an pentru a economisi costuri. Săptămâna trecută, The New York Times a relatat că Amazon se pregătește să concedieze 10.000 de angajați din cadrul organizației sale de dispozitive, divizia de retail, precum și din divizia de resurse umane.

La începutul acestei luni, Meta, proprietarul Facebook, a anunțat că va concedia mii de angajați, echivalentul a 13% din forța sa de muncă. Demiteri în masă au avut loc și la Twitter, odată cu preluarea companiei de către Elon Musk.

#demisii #Google #angajati #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.