Ucraina trage zilnic mii de obuze, cât folosea NATO într-o lună în Afganistan. Occidentul caută sisteme alternative

28 Nov. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Nov. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Între 6.000 și 7.000 de obuze sunt folosite într-o singură zi de armata ucraineană în războiul dus împotriva invaziei ruse. „Cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă”, apreciază responsabilii NATO și completează că în Afganistan forțele Alianței nu foloseau mai mult de 300 de obuze pe lună, scrie The New York Times, citat de Agerpres. În ceea ce privește armata rusă, aceasta ar lansa între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Cifrele avansate de responsabilii NATO sunt amețitoare în condițiile în care SUA produc 15.000 de obuze lunar.

În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană, în timp ce Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană, scrie NYT.

„O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan”, declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare.

Un înalt responsabil al NATO a declarat că,vara trecută, în regiunea Donbas, ucrainenii trăgeau între 6.000 şi 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce ruşii lansau între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. SUA produc 15.000 de obuze lunar.

Occidentul depune eforturi pentru a găsi echipamente şi muniţii din perioada sovietică, tot mai rare, pe care Ucraina le poate utiliza în prezent, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 şi în special obuze de artilerie de calibru sovietic.

„Occidentul încearcă de asemenea să propună sisteme alternative, chiar dacă ele sunt mai vechi pentru a înlocui stocurile în descreştere de rachete de apărare antiaeriană şi grenade antitanc costisitoare.

Există discuţii cu privire la investiţii ale NATO în vechi uzine din Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria pentru a relansa fabricarea obuzelor de calibru sovietic 152 mm şi 122 mm pentru arsenalul de artilerie ucrainean datând în marte parte încă din epoca sovietică.

Potrivit lui Mark F. Cancian, fost strateg în materie de armament al Casei Albe, în prezent consilier principal la Centrul de studii strategice şi internaţionale din Washington, ucrainenii vor cel puţin patru sisteme de artilerie pe care Occidentul nu le-a furnizat şi pe care este puţin probabil să le furnizeze: rachete sol-aer cunoscute sub numele de ATACMS care ar putea lovi Rusia şi Crimeea; avioane de vânătoare occidentale; tancuri occidentale; şi o apărare antiaeriană mult mai avansată.

Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de 190 km, nu vor fi furnizate din teama de a nu atinge Rusia; tancurile şi avioanele de vânătoare sunt pur şi simplu prea complicate, necesitând un an sau mai mult pentru antrenament în utilizarea şi întreţinerea lor.

În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a declarat Cancian, NATO şi SUA au dezactivat cea mai mare parte a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune după Războiul rece şi nu se mai poate face mare lucru. Producţia lor poate lua până la doi ani.

Washingtonul are în vedere de asemenea alternative mai vechi şi mai puţin costisitoare, ca de pildă să ofere Ucrainei rachete antitanc TOW, care sunt din abundenţă, în loc de Javelin, şi rachete sol-aer Hawk în locul versiunilor mai recente.

„Dar responsabilii exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Ucrainei pentru a fi mai eficientă şi a nu mai trage de pildă cu o rachetă care costă 150.000 de dolari asupra unei drone care costă 20.000 de dolari”, se afirmă în articolul din The New York Times.

Potrivit lui Cancian, vor fi necesari poate patru-cinci ani pentru a creşte capacitatea de producţie a obuzelor de 155 mm, conform publicaţiei citate.

Realitatea Live

01 Ian. 2026, 14:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
01 Ian. 2026, 14:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Marile companii din domeniul plăților și tehnologiei accelerează dezvoltarea infrastructurii pentru o nouă formă de comerț digital, în care agenți de inteligență artificială pot căuta produse, compara prețuri și finaliza achiziții în numele consumatorilor. Potrivit CNBC, acest model, denumit „agentic commerce”, este văzut ca următoarea mare transformare a comerțului global și ar putea deveni realitate la scară largă în 2026.

Visa și Mastercard anunță că lucrează de peste un an la sisteme care să permită agenților AI să efectueze plăți directe, fără intervenția utilizatorului în momentul tranzacției. Primele programe-pilot sunt deja testate, iar oficialii celor două companii susțin că tehnologia ar putea schimba fundamental modul în care oamenii cumpără online, depășind chiar impactul platformelor clasice de e-commerce.

În practică, agenții AI ar urma să primească instrucțiuni precise de la utilizatori, să analizeze automat ofertele disponibile pe piață și să aleagă cea mai bună opțiune, folosind date de plată deja autorizate. Exemplele frecvente includ rezervări de zboruri sau vacanțe, dar și achiziții automate declanșate atunci când prețul unui produs scade sub un anumit prag.

Pentru a susține acest tip de comerț, companiile de plăți dezvoltă cadre speciale de securitate și autentificare a tranzacțiilor inițiate de agenți AI. În paralel, colaborările dintre giganții plăților și dezvoltatorii de inteligență artificială, inclusiv OpenAI, se intensifică, iar platforme precum ChatGPT sau Gemini sunt văzute drept canale-cheie pentru aceste tranzacții.

Totuși, tranziția ridică și provocări majore. Comercianții se tem de presiuni suplimentare asupra prețurilor și de pierderea relației directe cu clienții, iar industria discută deja soluții privind responsabilitatea în caz de erori și gestionarea disputelor. În pofida acestor riscuri, liderii din sector consideră agentic commerce inevitabil, invocând avantajele pentru consumatori, precum economisirea timpului și automatizarea deciziilor de cumpărare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII