În Polonia, cărbunele se scoate direct din grădină. O afacere ilegală pentru care unii polonezi și-au lăsat meseriile

Patru oameni scot într-o zi o tonă de cărbune doar săpând în grădină sau în împrejurimile casei. Este o formă de minerit, ce-i drept, ilegală dar care în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară se practică intens. Localnicii nu pot ignora că stratul de cărbune este amplasat la doar un metru adâncime în terenurile din jurul casei, parcuri şi grădini. Iar toate acestea în timp ce Polonia se confruntă cu o criză energetică, scriu jurnaliștii de la Bloomberg.

Timp de două secole, în Walbrzych, economia s-a bazat pe extracția de cărbune, însă puțurile au fost închise unul câte unul. Minerii au fost disponibilizați, iar numărul șomerilor a crescut. În ultima vreme, mineritul ilegal de cărbune da devenit pe zi ce trece o afacere extrem de profitabilă.

Jurnaliștii de la Bloomberg au stat de vorbă cu un localnic. Nu a vrut să își dezvăluie numele întreg. A recunoscut că a renunțat la taximetrie pentru că banii pe care îi câștigă din mineritul în grădină sunt mult mai mulți.

Şoferul de taxi polonez Grzegorz spune că telefonul său sună tot timpul, fiind foarte solicitat pentru serviciile sale, însă ceea ce vor oamenii de la el nu este o călătorie cu taxiul, scrie Bloomberg. Grzegorz a renunţat la taximetrie în favoarea unei ocupaţii mult mai profitabile, într-un moment în care Polonia se confruntă cu o criză energetică: mineritul ilegal de cărbune.

În jurul casei sale, amplasată în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară, stratul de cărbune este amplasat la un metru adâncime în câmpuri, parcuri şi grădini. O echipă formată din patru oameni poate scoate la suprafaţă o tonă de cărbune într-o oră şi poate câştiga 1.000 de zloţi (220 de dolari) pentru fiecare în jumătate de zi, adică echivalentul a 60% din câştigul mediu al unei persoane într-o săptămână.

„Soţia mea nu este de acord şi îşi face griji pentru mine, însă ca taximetrist nu aş fi putut câştiga aceşti bani”, spune Grzegorz, în timp ce ridică o găleată de cărbune dintr-o grapă săpată la marginea unei zone rezidenţiale, în timp ce doi colegi continuă să sape cu târnăcopul.

În întreaga lume, cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, cunoaşte o relansare pe măsură ce Rusia limitează livrările de gaze naturale necesare pentru a produce electricitate. Criza este şi mai acută în Polonia, pentru că un număr foarte mare de gospodării depind în continuare de cărbune pentru a se încălzi, iar Guvernul are probleme în a acoperi problemele de aprovizionare.

Invazia din Ucraina a dat peste cap piaţa energetică, iar sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană au dus la scăderea drastică a importurilor de cărbune ale Poloniei, ţară unde 37% dintre gospodării folosesc cărbune pentru a se încălzi.

În condiţiile în care rezervele de cărbune s-au epuizat şi temperaturile au coborât, polonezii au început să ia măsuri. Unii au început să ardă deşeuri, ceea ce a înrăutăţit calitatea aerului într-o ţară unde primele trei mari oraşe, Varşovia, Cracovia şi Wroclaw, se numără printre cele mai poluate zece oraşe din lume.

La Walbrzych, polonezii au început să pună mâna pe târnăcop şi să sape după cărbune. Primarul Roman Szelemej dă vina pe Guvernul de la Varşovia, pentru că a creat o dependenţă naţională de cărbune. „Criza actuală ne arată că asta a fost o greşeală”, spune primarul din Walbrzych.

Mineritul ilegal nu este ceva nou, pur şi simplu cunoaşte o revenire. Rata şomajului este de 12% în satele din apropiere, de aproape trei ori mai mare decât în oraşul Walbrzych, astfel că oportunitatea de a face bani este tentată pentru cei care au cunoştinţe de minerit. În aceste condiţii s-au înmulţit puţurile artizanale în păduri şi câmpuri.

Edilii oraşului au început să trimită patrule pentru a verifica zonele care sunt renumite pentru mineritul ilegal.

Cu toate acestea, Grzegorz, care nu a dorit să îşi dezvăluie numele de familie, spune că este tentat de oportunitatea de a face nişte bani frumoşi, dar şi de faptul că ajută la rezolvarea celei mai grave crize energetice cu care se confruntă Polonia în ultimele decenii.

#meserie #carbune #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.