Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a intrat oficial în faliment. Nu a făcut față concurenței

Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani, a intrat oficial în faliment, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, după mai mulţi ani de dificultăţi financiare, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a capitulat în faţa masivei concurenţe externe, scrie ZF.

„Adunarea generală extraordinară a acţionarilor (…), cu votul pentru al acţionarului majoritar prezent, Consiliul Judeţean Cluj, ce deţine 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât declanşarea procedurii de faliment”, arată raportul.

Pentru producătorul de încălţăminte problemele nu sunt ceva recent, în 2018 Clujana intrând în insolvenţă. Doi ani mai târziu, compania ieşea din reorganizare, conform unui anunţ al administratorului judiciar de la acea vreme, CITR. Dezvoltarea reţelei de distribuţie şi diversificarea liniei de produse erau daţi drept factorii ieşirii din insolvenţă în 2020.

Totuşi, doi ani mai târziu, firma a intrat direct în faliment. Clujana nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2020 şi 2021, doi ani dificili pentru modă dat fiind că pandemia i-a ţinut pe oameni mai mult în case şi astfel, ei nu au mai cumpărat la fel de des haine şi pantofi. În 2019 însă, ultimul an pentru care există date publice, cifra de afaceri a Clujana era de doar 1,85 mil. lei românești, cu 71% mai mică decât în 2018. Spre comparaţie, în 2014-2016, businessul era de circa 10 mil. lei românești. Tot atunci erau 300-400 de salariaţi, faţă de 120 în 2019.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Piaţa de modă este una puternic concurenţială, cu multe nume străine, dar şi cu branduri româneşti puternice. Unele dintre acestea din urmă aduc produse tot din import, în timp ce doar câteva grupuri au operaţiuni integrate. În total, în România, sunt zeci sau chiar sute de jucători în segmentul de încălţăminte, conform estimărilor ZF.

Clujana, unul dintre cele mai vechi branduri româneşti, era după Primul Război Mondial cea mai mare fabrică de încălăţăminte din România, însă istoria companiei este una extrem de zbuciumată. Mai exact, firma este naţionalizată în anul 1948, iar în 1999 intră în faliment şi este închisă din punct de vedere operaţional, deşi în momentul acela număra 8.000 de salariaţi.
În 2003 aceasta se redeschide după ce guvernul de la acea vreme a decis trecerea pachetului majoritar de acţiuni în proprietatea judeţului Cluj şi sub administrarea Consiliului Judeţean. Datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni în 2004. Două decenii mai târziu, Clujana „moare” iar.

#Clujana #incaltaminte #concurenta #producator #faliment #modă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.