UE a aprobat sprijinul de 18 miliarde de euro pentru Ucraina fără Orban. „Diplomație de șantaj nemaivăzută până acum”

Ungaria lui Viktor Orbán duce de săptămâni întregi un război de rezistență cu restul partenerilor din UE în încercarea de a debloca până la 13,3 miliarde de euro din fondurile europene, dar se apropie momentul exploziei finale. Și amenință să se întoarcă ireversibil împotriva Budapestei. „Este un fel de diplomație de șantaj pe care nu am mai văzut-o până acum”, acuză un înalt oficial european.

Pentru început, Comisia Europeană a emis vineri un nou aviz negativ împotriva Ungariei. O evaluare pe care Germania, Italia și Franța au solicitat-o pentru a verifica dacă legile adoptate săptămâna trecută în parlamentul de la Budapesta sunt suficiente pentru a rezolva problemele constatate. Verdictul este negativ, astfel că Bruxelles-ul își menține neschimbată propunerea de înghețare a celor 7,5 miliarde de euro din fondurile regionale.

În paralel, UE a pus deja în aplicare un „plan B” pentru a salva cele 18 miliarde de euro de ajutor pentru Ucraina, ocolind veto-ul Ungariei. Acest plan va continua să fie finanțat din datoria europeană comună, dar în loc să folosească bugetul UE ca garanție (care necesită unanimitate), celelalte 26 de state membre vor oferi garanții naționale Bruxelles-ului. Prin această soluție, Viktor Orban își pierde principalul instrument de șantaj.

Pachetul legislativ care va permite UE să ajute Ucraina în 2023

„Consiliul a ajuns la un acord cu privire la un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde EUR. Propunerea a fost adoptată astăzi de Consiliu prin procedură scrisă și va fi transmisă Parlamentului European spre o posibilă adoptare săptămâna viitoare.”, se arată într-un comunicat al Consiliului, transmis sâmbătă.

„Ucraina poate conta pe UE. Vom continua să sprijinim Ucraina, inclusiv din punct de vedere financiar, atât timp cât va fi nevoie. Legislația pe care am adoptat-o astăzi înseamnă că Ucraina poate conta pe un ajutor financiar regulat din partea UE pe parcursul anului 2023.”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul de Finanțe al Cehiei.

Pachetul prevede o soluție structurală pentru sprijinirea financiară a Ucrainei în 2023. Suma care urmează să fie împrumutată Ucrainei în 2023 va fi de 18 miliarde EUR, iar împrumuturile vor avea o perioadă de grație de 10 ani.

„Scopul este de a oferi ajutor financiar pe termen scurt, care să finanțeze nevoile imediate ale Ucrainei și reabilitarea infrastructurii critice, și sprijin inițial în vederea unei reconstrucții postbelice durabile, cu scopul de a sprijini Ucraina pe calea integrării europene”, se mai arată în comunicatul citat.

#Orban #sprijin #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.