UE a aprobat sprijinul de 18 miliarde de euro pentru Ucraina fără Orban. „Diplomație de șantaj nemaivăzută până acum”

11 Dec. 2022, 05:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2022, 05:32 // Actual //  bani.md

Ungaria lui Viktor Orbán duce de săptămâni întregi un război de rezistență cu restul partenerilor din UE în încercarea de a debloca până la 13,3 miliarde de euro din fondurile europene, dar se apropie momentul exploziei finale. Și amenință să se întoarcă ireversibil împotriva Budapestei. „Este un fel de diplomație de șantaj pe care nu am mai văzut-o până acum”, acuză un înalt oficial european.

Pentru început, Comisia Europeană a emis vineri un nou aviz negativ împotriva Ungariei. O evaluare pe care Germania, Italia și Franța au solicitat-o pentru a verifica dacă legile adoptate săptămâna trecută în parlamentul de la Budapesta sunt suficiente pentru a rezolva problemele constatate. Verdictul este negativ, astfel că Bruxelles-ul își menține neschimbată propunerea de înghețare a celor 7,5 miliarde de euro din fondurile regionale.

În paralel, UE a pus deja în aplicare un „plan B” pentru a salva cele 18 miliarde de euro de ajutor pentru Ucraina, ocolind veto-ul Ungariei. Acest plan va continua să fie finanțat din datoria europeană comună, dar în loc să folosească bugetul UE ca garanție (care necesită unanimitate), celelalte 26 de state membre vor oferi garanții naționale Bruxelles-ului. Prin această soluție, Viktor Orban își pierde principalul instrument de șantaj.

Pachetul legislativ care va permite UE să ajute Ucraina în 2023

„Consiliul a ajuns la un acord cu privire la un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde EUR. Propunerea a fost adoptată astăzi de Consiliu prin procedură scrisă și va fi transmisă Parlamentului European spre o posibilă adoptare săptămâna viitoare.”, se arată într-un comunicat al Consiliului, transmis sâmbătă.

„Ucraina poate conta pe UE. Vom continua să sprijinim Ucraina, inclusiv din punct de vedere financiar, atât timp cât va fi nevoie. Legislația pe care am adoptat-o astăzi înseamnă că Ucraina poate conta pe un ajutor financiar regulat din partea UE pe parcursul anului 2023.”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul de Finanțe al Cehiei.

Pachetul prevede o soluție structurală pentru sprijinirea financiară a Ucrainei în 2023. Suma care urmează să fie împrumutată Ucrainei în 2023 va fi de 18 miliarde EUR, iar împrumuturile vor avea o perioadă de grație de 10 ani.

„Scopul este de a oferi ajutor financiar pe termen scurt, care să finanțeze nevoile imediate ale Ucrainei și reabilitarea infrastructurii critice, și sprijin inițial în vederea unei reconstrucții postbelice durabile, cu scopul de a sprijini Ucraina pe calea integrării europene”, se mai arată în comunicatul citat.

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.