Cine a făcut dezmăț pe banii moldovenilor! Ioniță: jaful bancar, izolarea internațională și creditele scumpe

13 Dec. 2022, 13:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Dec. 2022, 13:29 // Actual //  Lupu Eduard

Economistul Veaceslav Ioniță, într-o postare pe Facebook, susține că cel mai neplăcut anti-record a bugetului pentru 2023: circa 5,5 miliarde lei cheltuieli bugetare au fost direcționate doar pentru plata dobânzilor la credite. 18% din veniturile bugetului de stat pentru 2023 vor merge la plata dobânzilor și datoriilor.

„Costurile cu dobânzile la credite au crescut brusc din 2016, când Guvernul a preluat garanțiile oferite la jaful bancar. Apoi au urmat ani de izolare externă, iar deficitul bugetar în cea mai mare parte era acoperit din bani interni, mai scumpi. Acum plătim și această poliță”, a punctat Ioniță.

Potrivit lui, anul 2022 a venit cu altă surpriză. Împrumuturile interne s-au scumpit de la 5% la 23% anual. Guvernul nu s-a împrumutat, dar a fost nevoit să se reacrediteze. Altfel spus împrumuturile vechi la 5% anual au fost schimbate cu atele noi, dar deja la 23%.

„Deci: 1) jaful bancar, 2) izolarea internațională și 3) creditele scumpe din 2022, au provocat o creștere de două ori sau până la 5,5 miliarde lei a cheltuielilor pentru plata dobânzilor la credite. În afară de dobânzi anul viitor mai trebuie să întoarcem 6,2 miliarde lei credite mai vechi. Deci,  din totalul veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor de 64,86 miliarde lei, 18% sau 11,7 miliarde lei vor merge pentru plata dobânzilor și datoriilor”, a conchis Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Mai 2024, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
26 Mai 2024, 10:22 // Actual //  Lupu Eduard

La începutul lunii, două companii maghiare au pus piatra de temelie pentru ceea ce în 2026 ar trebui să fie primul centru spaţial al Ungariei. Acolo urmează să fie proiectaţi, produşi şi testaţi sateliţi cu cât mai multe componente şi cât mai multă tehnologie maghiară. Primul aparat va fi lansat în spaţiu până în 2027-2028, asigură guvernul de la Budapesta, care ajută activ, cu finanţare ieftină şi contracte, cele două companii, 4iG şi subsidiara acesteia, REMRED.

Scopul proiectului este de a aduce Ungaria pe harta industriei spaţiale internaţionale. REMRED spune că va folosi o tehnologie modu­lară unică în Europa. CEO-ul de la 4iG Group, István Sárhegyi, apreciază că a avea capacitatea de a produce sateliţi este important pentru Ungaria nu doar din punct de vedere eco­nomic şi al siguranţei, ci şi din cel al suvera­nită­ţii. Tot în această lună, guvernul Poloniei a prezentat primul pro­gram de sateliţi al ţării.

Acesta va fi dezvoltat cu ajutorul Franţei şi a primit deja finanţare de 300 de mi­li­oane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Spre deosebire de proiectul maghiar, cel polo­nez are un caracter puternic militar, făcând parte dintr-o iniţiativă europeană de a proteja Europa din spaţiu. De partea polo­neză, proiectul implică proiectarea, asam­bla­rea, testarea şi lansarea unei perechi de sateliţi capabili să capteze imagini de rezoluţie ridicată.

De asemenea, Polonia va avea două staţii la sol de unde sateliţii vor fi controlaţi şi unde vor fi descărcate imaginile, care vor fi folosite de ministerul apărării din Polonia, de ministe­rul de interne şi de alte instiţuţii guvernamen­tale cum ar fi Agenţia Spaţială Poloneză.

Planul prevede că ambii sateliţi vor fi puşi în funcţiune în 2028. Primul sistem de sateliţi al Poloniei va avea ca scop observarea Pămân­tu­lui şi va ajuta la iniţiative ci­vile şi de apărare. Astfel, Po­lo­nia şi Ungaria au făcut primii paşi mari în cursa est-europeană pentru cucerirea spaţiului.

Cât de departe vor ajunge şi în cât timp este altă problemă. În Ungaria, 4iG, o companie care are legături politice puternice cu partidul de guvernământ, a anunţat în 2020 că în 2024 ţara va avea primul său satelit comercial în spaţiu. De atunci, grupul a mai crescut, inclusiv printr-o campanie agresivă de achiziţii, şi s-a reformat pentru a avea o unitate specia­lizată de industrie aerospaţială.

Polonia are şi alte proiecte cu importanţă strategică, cum ar fi dezvoltarea brandului naţio­nal de maşini electrice Izera, a căror lan­sare întârzie. Pentru realizarea Izera guvernul polonez a apelat la ajutorul companiei auto chineze Geely, dar încă nu a luat nicio decizie în privinţa construirii fabricii. O problemă ar fi şi finanţarea. Potrivit The Warsaw Voice, Geely, care ar vrea să construiască în Polonia şi propriile modele, dă semne că îşi pierde răbdarea.

Centrul spaţial maghiar, sau oraşul spaţial, cum este descris de presa locală, va fi construit în Martonvásár, un orăşel de lângă Budapesta, pe o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. Acolo vor putea fi fabricaţi sateliţi cu o greutate maxi­mă de 400 de kilograme. 4iG şi REMRED, aceasta din urmă o firmă cu experienţă de decenii în sectorul aerospaţial şi achiziţionată recent de prima, vor investi peste 25 de milioane de euro în proiect, care va crea peste 85 de locuri de muncă într-un domeniu cu valoare adăugată uriaşă. Sateliţii produşi vor fi destinaţi pieţei interne şi internaţionale.

„Obiectivul nostru în industria spaţială este de a clădi peste propriile noastre capabilităţi de a dezvolta echipamente spaţiale şi sateliţi noi şi unici, de a deveni parteneri strategici ai celor mai mari companii spaţiale şi de sateliţi şi ai a­genţiilor spaţiale naţionale şi internaţionale“, a explicat István Sárhegyi, fondatorul REMRED şi CEO al diviziei spaţiale a 4iG Group.

Holdingul a cumpărat în 2021 compania israeliană Spacecom, aducându-şi în portofoliu un operator de sateliţi şi furnizor de servicii cu acoperire internaţională dată de patru sateliţi. Aceştia furnizează servicii pentru Ungaria şi Europa Centrală şi de Est.

Programul de sateliţi al Poloniei reprezintă primul pas făcut de BEI în finanţarea a ceea ce este cunoscut ca Scutul din Cer al Europei, sau Domul de Fier, un plan internaţional de îmbunătăţire a apărării în Europa. Finanţarea din partea instituţiei vine sub forma unor împrumuturi „foarte ieftine“ şi are ca scop susţinerea industriei spaţiale europene cu ultimele tehnologii pentru sateliţi pe orbite joase, după cum scrie ziarul Rzeczpospolita.

Scutul din Cer al Europei este o iniţiativă propusă de Germania în 2022 pentru apărarea continentului contra rachetelor. Iniţial, ea a atras 15 ţări, iar în prezent are 21 de participanţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău