Cine a făcut dezmăț pe banii moldovenilor! Ioniță: jaful bancar, izolarea internațională și creditele scumpe

Economistul Veaceslav Ioniță, într-o postare pe Facebook, susține că cel mai neplăcut anti-record a bugetului pentru 2023: circa 5,5 miliarde lei cheltuieli bugetare au fost direcționate doar pentru plata dobânzilor la credite. 18% din veniturile bugetului de stat pentru 2023 vor merge la plata dobânzilor și datoriilor.

„Costurile cu dobânzile la credite au crescut brusc din 2016, când Guvernul a preluat garanțiile oferite la jaful bancar. Apoi au urmat ani de izolare externă, iar deficitul bugetar în cea mai mare parte era acoperit din bani interni, mai scumpi. Acum plătim și această poliță”, a punctat Ioniță.

Potrivit lui, anul 2022 a venit cu altă surpriză. Împrumuturile interne s-au scumpit de la 5% la 23% anual. Guvernul nu s-a împrumutat, dar a fost nevoit să se reacrediteze. Altfel spus împrumuturile vechi la 5% anual au fost schimbate cu atele noi, dar deja la 23%.

„Deci: 1) jaful bancar, 2) izolarea internațională și 3) creditele scumpe din 2022, au provocat o creștere de două ori sau până la 5,5 miliarde lei a cheltuielilor pentru plata dobânzilor la credite. În afară de dobânzi anul viitor mai trebuie să întoarcem 6,2 miliarde lei credite mai vechi. Deci, din totalul veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor de 64,86 miliarde lei, 18% sau 11,7 miliarde lei vor merge pentru plata dobânzilor și datoriilor”, a conchis Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.