Prietenul lui Putin din inima Europei i-a luat fața Bruxellesului! Budapesta va importa gaz din Qatar

Ungaria va cumpăra gaze din Qatar, în acest sens fiind încheiat un acord politic pentru negocieri între cele două țări, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. El a subliniat că din punct de vedere al securităţii energetice, UE trebuie să își consolideze relaţiile cu ţările din Golful Persic.

Negocierile vor avea loc între companiile MVM şi QatarEnergy, scrie hirado.hu, citat de digi24.ro.

“Soluţia ar trebui să fie clară: cu cât este mai mare cantitatea de gaze naturale care ajunge sau ar ajunge pe piaţa europeană, cu atât mai sigură ar fi aprovizionarea Europei, iar preţul de cumpărare, mai mic”, a afirmat şeful diplomaţiei ungare.

Îndemnând la implicarea unor noi surse, oficialul ungar a amintit: “Qatarul deţine a treia cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume şi ocupă locul al doilea în clasamentul global al exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL), ţara din Orientul Mijlociu efectuând, de asemenea, îmbunătăţiri în ceea ce priveşte capacităţile de extracţie şi de transporturi.”

Ministrul a subliniat, totodată, că şi Uniunea Europeană are un rol, întrucât pentru ca de la terminalele GNL din sudul sau sud-estul Europei să poată ajunge o cantitate mai mare de gaze naturale în Ungaria sunt necesare dezvoltări de infrastructură: “Dacă Croaţia va extinde capacitatea terminalului GNL – acolo unde Ungaria este deja utilizatorul numărul unu – aşa cum a promis, atunci va exista o oportunitate reală pentru ca gazul din Qatar să joace un rol în aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei, în aproximativ trei ani”.

Peter Szijjarto a subliniat că este important ca din punct de vedere al securităţii energetice şi al economiei, este important ca UE să îşi consolideze relaţiile cu ţările din Golful Persic. “Dacă îi abordăm pe cei din Qatar pe un ton superior şi vom încerca să le dăm lecţii, asta nu va conduce la o cooperare reciproc avantajoasă”, a subliniat ministrul.

Şeful diplomaţiei ungare a declarat că în ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Ungaria şi Qatar împărtăşesc aceeaşi poziţie, respectiv condamnă războiul și doresc pacea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Qatar #gaz #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.