Un stăpân al supermarketurilor și un rege al cerealelor se scaldă în bani! Au companii cu venituri fabuloase

Biroul Național de Statistică a publicat topul companiilor din Republica Moldova după cifra de afaceri contabilizată în anul 2021.

Astfel, Moldovagaz este pe primul loc cu o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de lei, cu aproape 50% mai mare față de anul precedent. În anul 2021 compania a avut pierderi de 190,8 mil. de lei

Moldovagaz este urmată Agrofloris-Nord, controlată de regele cerealelor Vaja Jhashi, specializată în comerțul cu cereale. Aceasta a contabilizat o cifră de afaceri de 6 miliarde de lei și pierderi de 179 mil. de lei. Cifra de afaceri a companiei a crescut exponențial cu peste două ori față de anul 2020. Vaja Jhashi controlează 70% din piața cerealelor din Republica Moldova prin intermediul companiei Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014

Pe locul trei este Moldretail Group, compania milionarului Vasile Dragan care administrează rețeaua de magazine Linella. Cifra de afaceri înregistrată s-a cifrat la 6 miliarde de lei, cu 28,2% mai mult comparativ cu anul 2020, iar profitul – 277 mil. de lei, cu 54,8% mai mult. Vasile Dragan este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Republica Moldova. El deţine businessuri cu băuturi alcoolice atât în Moldova, unde are câteva fabrici de vinuri, cât şi în Rusia, unde deţine fabrica „Igristîe Vina”, lider al pieţei de vinuri spumante de acolo.

Compania petrolieră Lukoil-Moldova, controlată de grupul rusesc cu același nume a avut afaceri de 6 miliarde de lei, cu 37,2% mai mare. Deși cifra de afaceri s-a majorat, profitul s-a redus cu 40%, la 60,2 mil. de lei.

Top cinci este încheiat de Rompetrol Moldova, subsidiara companiei cu același nume din România, cu o cifră de afaceri de 4,6 miliarde de lei, cu 24,3% mai mult. Profitul companiei s-a cifrat la 9,5 mil. de lei, mai puțin cu 65,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.