Maia Sandu îl va primi în vizită pe Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. Când va avea loc întrevederea

11 Mai 2021, 12:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mai 2021, 12:08 // Actual //  MD Bani

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova, în perioada 13-14 mai curent. Oficialul va avea întrevederi cu șefa statului, Maia Sandu, fiind invitat de aceasta în vizită în țara noastră, scrie Realitatea.md.

Astfel, Președinția anunță că, Maia Sandu se va întâlni vineri, 14 mai, cu omologul său lituanian, Gitanas Nauseda.

Discuțiile dintre cei doi șefi de stat se vor concentra pe oportunitățile de diversificare și de aprofundare a relațiilor bilaterale, precum și pe dinamizarea relațiilor dintre Republica Moldova și UE, Lituania fiind un susținător consecvent al obiectivelor de integrare europeană a țării noastre și de realizare a reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Pe finalul vizitei, președinții celor două state, Maia Sandu și Gitanas Nauseda vor planta câte un arbore la Grădina Botanică din Chișinău – un gest simbolic de aliniere a Republicii Moldova la politica de mediu a Uniunii Europene privind creșterea gradului de conștientizare a populației în legătură cu problemele ecologice.

Precizăm că, ultima vizită a unui președinte lituanian în Republica Moldova a avut loc cu 6 ani.

Amintim că, primul președinte de stat, care a vizitat Republica Moldova, de la preluarea mandatului de șef al statului, de către Maia Sandu a fost Klaus Iohannis, la câteva zile de la învestirea Maiei Sandu.

11 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.