Oligarhii ucraineni afectați de război. Ce pierderi a cauzat invazia unor oameni de afaceri cunoscuți

Invazia Rusiei în Ucraina a jucat un rol negativ în cazul miliardarilor ucraineni. Influenţa politică a super-bogaţilor s-a prăbuşit şi ea.

Iată cum a schimbat războiul soarta financiară şi politică a cinci mari oameni de afaceri ucraineni:

Rinat Ahmetov

Cel mai bogat om din Ucraina, Ahmetov plăteşte un preţ mare pentru invazia Rusiei în Ucraina. Coloana vertebrală a imperiului său de afaceri, conglomeratul metalurgic Metinvest, a pierdut două dintre principalele sale fabrici din sudul Ucrainei.

Combinatul siderurgic Azovstal şi Combinatul siderurgic Ilici au fost transformate în mormane de moloz de către forţele ruseşti în timpul asaltului asupra Mariupolului.

În iunie, a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De la începutul războiului, alte bunuri ale sale, inclusiv centrale electrice, bănci, ferme, fabrici miniere şi de prelucrare, au fost fie deteriorate, fie confiscate de forţele ruseşti. Potrivit ediţiei ucrainene a revistei Forbes, averea lui Ahmetov s-a redus de la aproape 14 miliarde de dolari în ianuarie la 4,3 miliarde de dolari în decembrie, dar el este în continuare cea mai bogată persoană din Ucraina.

Viktor Pinciuk

De la începutul invaziei ruseşti, Viktor Pinchuk a îndemnat în mod activ naţiunile occidentale să îşi consolideze sprijinul militar şi a criticat unele ţări, precum Germania, pentru că au tras de timp.

Până la sfârşitul lunii septembrie, oligarhul a cheltuit peste 45 de milioane de dolari pentru susţinerea armatei şi civililor ucraineni, potrivit fundaţiei sale caritabile.

În primele săptămâni ale războiului, când trupele ruseşti se apropiau de Kiev, paramedicii au fost staţionaţi în conacul luxos al lui Pinciuk din suburbiile capitalei ucrainene.

Imperiul de afaceri al oligarhului, construit în jurul producătorului de ţevi şi roţi de cale ferată Interpipe, a suferit mai puţin decât afacerile altor oligarhi. Averea sa a scăzut de la 2,6 miliarde de dolari la 2 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

Petro Poroşenko

Înainte de război, Poroşenko se lupta pentru viaţa sa politică, confruntându-se cu acuzaţii de înaltă trădare şi complicitate la terorism.

Potrivit procurorilor de stat, Poroşenko ar fi favorizat livrările de cărbune din zonele controlate de rebeli din regiunea Donbas în locul cărbunelui produs în Africa de Sud.

În ciuda protestelor sale de nevinovăţie, o parte din bunurile şi proprietăţile sale au fost confiscate de un tribunal din Kiev. Însă, după invazie, posturile de televiziune controlate de Poroşenko şi-au atenuat criticile la adresa lui Zelenski.

„În prima zi a agresiunii ruseşti, 24 februarie, am venit la Zelenski şi i-am spus: Nu mai sunt liderul opoziţiei. Atât eu, cât şi tu suntem soldaţi. Până la victoria noastră, nu voi critica pe nimeni”, a declarat el într-un interviu.

Poroşenko, care a favorizat politicile naţionaliste atunci când era preşedinte, a îmbrăcat, de asemenea, haine militare şi a organizat grupuri de voluntari pentru a ajuta în război.

Companiile lui Poroşenko au cheltuit peste 46 de milioane de dolari pentru a sprijini forţele armate. El a livrat vehicule blindate cumpărate din Italia şi Marea Britanie, camionete cu tracţiune integrală, veste antiglonţ, căşti, combustibil şi multe altele.

Forbes spune că averea sa a scăzut de la 1,6 miliarde de dolari la 700 de milioane de dolari.

Igor Kolomoiski

Kolomoiski a fost văzut ca principalul susţinător original al lui Zelenski, folosindu-se de puternicele sale posturi de televiziune pentru a-l promova pe popularul actor şi comediant în timpul alegerilor prezidenţiale din 2019. Cu toate acestea, legăturile strânse cu noul lider nu l-au salvat pe Kolomoiski de probleme.

În ianuarie, Departamentul de Justiţie al SUA a susţinut că Kolomoiski şi un asociat au spălat fonduri în SUA. Avocaţii săi resping orice abatere.

Principalul său activ financiar, Privatbank, a fost confiscat de autorităţile ucrainene în urmă cu şapte ani, după ce autorităţile de reglementare au descoperit o gaură de 5 miliarde de dolari. „Kolomoisky are foarte puţine şanse să recupereze ceva prin intermediul instanţei”, a declarat un analist ucrainean.

În iulie, Zelenski ar fi luat măsuri pentru a-i retrage lui Kolomoiski cetăţenia ucraineană, deoarece acesta are şi paşapoarte israeliene şi cipriote. Kolomoiski se opune acestei decizii.

În noiembrie, guvernul ucrainean a invocat legile din timpul războiului pentru a prelua controlul asupra participaţiilor la principala companie energetică a ţării, Ukrnafta, controlată parţial de Kolomoiski.

Viktor Medvedciuk

Viktor Medvedciuk, cu o avere de 620 de milioane de dolari înainte de război, era cel mai influent oligarh pro-rus din Ucraina; preşedintele rus Vladimir Putin ar fi naşul fiicei sale. Înţelegerea cu Kremlinul s-a întors împotriva sa.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, Medvedciuk era arestat şi se confrunta cu o anchetă privind o posibilă înaltă trădare, fiind acuzat că a cooperat cu Rusia în ceea ce priveşte extracţia ilegală de gaze în Marea Neagră, precum şi aprovizionarea cu cărbune din teritoriile controlate de rebeli din regiunea Donbas. Medvedciuk a evadat din arestul la domiciliu după invazie, dar a fost recapturat în timp ce încerca să părăsească ţara deghizat în voluntar militar.

În septembrie, el a fost schimbat cu prizonieri de război ucraineni deţinuţi de ruşi.

De asemenea, Croaţia a confiscat superyacht-ul său de 200 de milioane de dolari, Royal Romance, care va fi scos la licitaţie în beneficiul Ucrainei.

#oligarhi #oameni de afaceri #avere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.