Oligarhii ucraineni afectați de război. Ce pierderi a cauzat invazia unor oameni de afaceri cunoscuți

02 Ian. 2023, 18:16
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Ian. 2023, 18:16 // Au Bani //  MD Bani

Invazia Rusiei în Ucraina a jucat un rol negativ în cazul miliardarilor ucraineni. Influenţa politică a super-bogaţilor s-a prăbuşit şi ea.

Iată cum a schimbat războiul soarta financiară şi politică a cinci mari oameni de afaceri ucraineni:

Rinat Ahmetov

Cel mai bogat om din Ucraina, Ahmetov plăteşte un preţ mare pentru invazia Rusiei în Ucraina. Coloana vertebrală a imperiului său de afaceri, conglomeratul metalurgic Metinvest, a pierdut două dintre principalele sale fabrici din sudul Ucrainei.

Combinatul siderurgic Azovstal şi Combinatul siderurgic Ilici au fost transformate în mormane de moloz de către forţele ruseşti în timpul asaltului asupra Mariupolului.

În iunie, a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De la începutul războiului, alte bunuri ale sale, inclusiv centrale electrice, bănci, ferme, fabrici miniere şi de prelucrare, au fost fie deteriorate, fie confiscate de forţele ruseşti. Potrivit ediţiei ucrainene a revistei Forbes, averea lui Ahmetov s-a redus de la aproape 14 miliarde de dolari în ianuarie la 4,3 miliarde de dolari în decembrie, dar el este în continuare cea mai bogată persoană din Ucraina.

Viktor Pinciuk

De la începutul invaziei ruseşti, Viktor Pinchuk a îndemnat în mod activ naţiunile occidentale să îşi consolideze sprijinul militar şi a criticat unele ţări, precum Germania, pentru că au tras de timp.

Până la sfârşitul lunii septembrie, oligarhul a cheltuit peste 45 de milioane de dolari pentru susţinerea armatei şi civililor ucraineni, potrivit fundaţiei sale caritabile.

În primele săptămâni ale războiului, când trupele ruseşti se apropiau de Kiev, paramedicii au fost staţionaţi în conacul luxos al lui Pinciuk din suburbiile capitalei ucrainene.

Imperiul de afaceri al oligarhului, construit în jurul producătorului de ţevi şi roţi de cale ferată Interpipe, a suferit mai puţin decât afacerile altor oligarhi. Averea sa a scăzut de la 2,6 miliarde de dolari la 2 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

Petro Poroşenko

Înainte de război, Poroşenko se lupta pentru viaţa sa politică, confruntându-se cu acuzaţii de înaltă trădare şi complicitate la terorism.

Potrivit procurorilor de stat, Poroşenko ar fi favorizat livrările de cărbune din zonele controlate de rebeli din regiunea Donbas în locul cărbunelui produs în Africa de Sud.

În ciuda protestelor sale de nevinovăţie, o parte din bunurile şi proprietăţile sale au fost confiscate de un tribunal din Kiev. Însă, după invazie, posturile de televiziune controlate de Poroşenko şi-au atenuat criticile la adresa lui Zelenski.

„În prima zi a agresiunii ruseşti, 24 februarie, am venit la Zelenski şi i-am spus: Nu mai sunt liderul opoziţiei. Atât eu, cât şi tu suntem soldaţi. Până la victoria noastră, nu voi critica pe nimeni”, a declarat el într-un interviu.

Poroşenko, care a favorizat politicile naţionaliste atunci când era preşedinte, a îmbrăcat, de asemenea, haine militare şi a organizat grupuri de voluntari pentru a ajuta în război.

Companiile lui Poroşenko au cheltuit peste 46 de milioane de dolari pentru a sprijini forţele armate. El a livrat vehicule blindate cumpărate din Italia şi Marea Britanie, camionete cu tracţiune integrală, veste antiglonţ, căşti, combustibil şi multe altele.

Forbes spune că averea sa a scăzut de la 1,6 miliarde de dolari la 700 de milioane de dolari.

Igor Kolomoiski

Kolomoiski a fost văzut ca principalul susţinător original al lui Zelenski, folosindu-se de puternicele sale posturi de televiziune pentru a-l promova pe popularul actor şi comediant în timpul alegerilor prezidenţiale din 2019. Cu toate acestea, legăturile strânse cu noul lider nu l-au salvat pe Kolomoiski de probleme.

În ianuarie, Departamentul de Justiţie al SUA a susţinut că Kolomoiski şi un asociat au spălat fonduri în SUA. Avocaţii săi resping orice abatere.

Principalul său activ financiar, Privatbank, a fost confiscat de autorităţile ucrainene în urmă cu şapte ani, după ce autorităţile de reglementare au descoperit o gaură de 5 miliarde de dolari. „Kolomoisky are foarte puţine şanse să recupereze ceva prin intermediul instanţei”, a declarat un analist ucrainean.

În iulie, Zelenski ar fi luat măsuri pentru a-i retrage lui Kolomoiski cetăţenia ucraineană, deoarece acesta are şi paşapoarte israeliene şi cipriote. Kolomoiski se opune acestei decizii.

În noiembrie, guvernul ucrainean a invocat legile din timpul războiului pentru a prelua controlul asupra participaţiilor la principala companie energetică a ţării, Ukrnafta, controlată parţial de Kolomoiski.

Viktor Medvedciuk

Viktor Medvedciuk, cu o avere de 620 de milioane de dolari înainte de război, era cel mai influent oligarh pro-rus din Ucraina; preşedintele rus Vladimir Putin ar fi naşul fiicei sale. Înţelegerea cu Kremlinul s-a întors împotriva sa.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, Medvedciuk era arestat şi se confrunta cu o anchetă privind o posibilă înaltă trădare, fiind acuzat că a cooperat cu Rusia în ceea ce priveşte extracţia ilegală de gaze în Marea Neagră, precum şi aprovizionarea cu cărbune din teritoriile controlate de rebeli din regiunea Donbas. Medvedciuk a evadat din arestul la domiciliu după invazie, dar a fost recapturat în timp ce încerca să părăsească ţara deghizat în voluntar militar.

În septembrie, el a fost schimbat cu prizonieri de război ucraineni deţinuţi de ruşi.

De asemenea, Croaţia a confiscat superyacht-ul său de 200 de milioane de dolari, Royal Romance, care va fi scos la licitaţie în beneficiul Ucrainei.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.