Occidentul a început „vânătoarea“ bunurilor ascunse ale oligarhilor ruși. Prada se ridică la 330 de miliarde de dolari

Activele rusești în valoare de peste 330 de miliarde de dolari au fost confiscate în Occident, inclusiv jumătate din rezervele valutare ale Rusiei.

Totuși, acesta este considerat „câștig” relativ ușor (yacht-uri, avioane private, imobiliare, bani în conturi cunoscute), pentru că proprietarii lor nu le țineau la „secret“. Dar acum a început căutarea bunurilor ascunse ale oligarhilor și oficialilor ruși, scrie Moscow Times.

Astfel, în ultimele luni, procurorii americani au emis o serie de solicitări de informații, inclusiv documente de afaceri, extrase din conturi bancare și registre de trust.

Scopul anchetatorilor este să destrame vălul secretului care înconjoară structurile de proprietate și ascunde beneficiarii finali ai activelor.

În special, poate fi vorba, de exemplu, despre anturajul și rudele membrilor grupurilor Alpha – Petro Aven, Herman Khan, Mihail Fridman și alții. Potrivit unei alte surse, anturajul lui Roman Abramovici, în special Eevgheni Shvidler, a intrat în aceeași anchetă.

În același timp, SUA și aliații săi au creat grupul de lucru Elite care caută bunuri despre care se crede că în Occident că au fost dobândite cu câștiguri necuvenite datorită apropierii proprietarilor lor de regimul Putin.

Șapte feluri neașteptate în care rușii simt efectele sancțiunilor

Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei după declanșarea invaziei împotriva Ucrainei nu au produs colapsul economic dramatic care fusese prezis de unii analiști, însă impactul lor este semnificativ în diverse domenii ale vieții de zi cu zi, scrie The Moscow Times.

Rusia este, în prezent, cea mai sancționată țară din lume, iar penuria de bunuri, accesul limitat la servicii și alte restricții au schimb încet-încet viața de zi cu zi, de multe ori în feluri suprinzătoare, ale rușilor – de la rețete de dulciuri schimbate, viteze mai mici la internet, sau crematorii închise.

La peste nouă luni de la începutul invaziei, The Moscow Times identifică șapte feluri neașteptate în care se simt efectele sancțiunilor. Rușii rămân fără dulciurile tradiționale Fabrica de dulciuri rusească din orașul Perm, în munții Urali, și-a schimbat metodele de lucru din cauza sancțiunilor. Șeful fabricii declara în octombrie că fabrica, una dintre cele mai mari din regiune, a fost forțată să-și schimbe rețetele pentru unele dintre produsele sale, ca urmare a sancțiunilor.

„Sunt materii prime care nu pot fi produse în Rusia. De exemplu, boabele de cacao nu cresc aici. Obținerea multor astfel de materii prime a devenit problematică. ”, a spus el într-un interviu pentru un ziar local. De asemenea, pe lângă schimbarea rețetelor, fabricile trebuie să găsească noi echipamente de lucru după ce furnizorii din Italia, Germania și Regatul Unit și-au închis operațiunile cu Rusia.

Viteza internetului mobil a scăzut în medie cu 0,6 megabiți pe secundă, față de aceeași perioadă din anul trecut, conform unui studiu făcut public, în martie, de o agenție de analiză rusească. Problemele cu internetul vor deveni tot mai serioase în Rusia, în condițiile în care giganții europeni din domeniul comunicațiilor au plecat din Rusia, iar modernizarea rețelelor devine tot mai dificilă. Unii operatori ruși și-au modificat frecvențele folosite în rețelele 3G pentru a le folosi la servicii LTE 4G, scria, luna trecută, ziarul pro-Kremlin Izvestia. Experții spun, însă, că această tactică nu va soluționa problema pe termen lung.

Un crematoriu important din provincia rusească Voronej s-a închis forțat, recent, ca urmare a defectării singurei sale instalații, produsă în Cehia. Este puțin probabil ca acest crematoriu să se redeschidă prea curând, având în vedere că instalația defectă nu poate fi înlocuită cu alta – Uniunea Europeană a interzis exportul de astfel de bunuri spre Rusia.

Conform presei locale, specialiștii ruși încearcă să repare echipamentul, însă nu știu cât va dura operațiunea. Conform The Moscow Times, echipamente similare sunt folosite în zeci de orașe din toată Rusia, inclusiv în Sankt Petersburg sau Novosibirsk. Rutele de transport public sunt anulate Operatorii de transport public din 84 de orașe rusești au anulat peste 200 de trasee de autobuz și troleibuz anul acesta. Unul dintre motive este acela că sancțiunile au perturbat lanțurile de aprovizionare rusești și au produs un impact dramatic asupra producătorilor ruși de autovehicule.

Activitatea uzinei Tihvin din regiunea Leningrad, de exemplu, a fost oprită vreme de peste două luni, în vară, din cauza faptului că a rămas fără piese esențiale produse în SUA. Fără noi buletine Autoritățile ruse au renunțat la speranțele de a-și reforma sistemul de cărți de identitate. Guvernul rus a început încă din 2013 un proiect de schimbare a sistemului de acte de identitate. Kremlinul intenționa chiar să înceapă testarea unor noi carduri de plastic în unele regiuni, în accest an, însă sancțiunile occidentale au dus la înghețarea proiectului pe termen nedeterminat.

Printre motivele pentru care s-a renunțat la acest proiect este lipsa de materii prime provocată de sancțiunile occidentale – Rusia nu poate să producă suficiente cipuri și suficient plastic pentru a produce aceste carduri. Crește numărul clădirilor goale Numărul de spații și de clădiri goale în Rusia continuă să crească în condițiile în care un număr mare de retaileri pleacă din Rusia. Clădirile de birouri și mall-urile sunt tot mai goale pentru că nu mai are cine să le ocupe. Procentul de spații goale în mall-urile din Moscova este estimat că va ajunge la 17% până la sfârșitul anului. De asemenea, 12% dintre toate clădirile de birouri din Moscova, vor fi goale până la finalul anului.

Piloții ruși au tot mai puține opțiuni pentru a se antrena și a-și termina instructajele, în condițiile în care compania turcă Turkish Airlines a blocat accesul piloților ruși la aparatele lor de antrenament și simulare. Interdicția a fost impusă ca urmare a temerilor Turkish Airlines că va fi supusă și ea sancțiunilor Agenției pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene. Decizia turcilor este dramatică pentru piloții ruși, în condițiile în care aparatele speciale de antrenament nu sunt disponibile nici în Rusia, nici în alte state apropiate de aceasta, conform experților citați de The Moscow Times.

#olugarhi #Prada #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.