Elon Musk scrie istorie din nou! A devenit primul om care a pierdut 200 de miliarde de dolari

Nimeni nu a făcut, sau a pierdut, mai mulţi bani ca Elon Musk. Din noiembrie 2021, averea antreprenorului în vârstă de 51 de ani a înregistrat o pierdere fără precedent de 200 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

În urmă cu 14 luni, averea lui Elon Musk era de 340 de miliarde de dolari. În prezent, ea este evaluată la 137 de miliarde de dolari, ceea ce l-a costat distincţia de cel mai bogat om din lume. Acest titlu îi revine acum preşedintelui brandului francez de lifestyle LVMH, Bernard Arnault, care are o avere de 162 de miliarde de dolari.

Forbes l-a detronat pe Elon Musk de pe primul loc în clasamentul miliardarilor în luna decembrie.

Musk, care deţine compania de maşini electrice Tesla şi compania de aeronautică SpaceX, a achiziţionat în octombrie platforma de socializare Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, moment care a coincis cu o depreciere continuă a valorii acţiunilor Tesla, despre care unii acţionari nu cred că este o coincidenţă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Omul de afaceri miliardar a folosit platforma Twitter pentru a-şi promova politica, ceea ce l-a făcut în mare măsură nepopular în rândul progresiştilor care tind să susţină afaceri precum Tesla, care promovează energia alternativă.

Tesla a înregistrat o scădere de 65% a valorii acţiunilor în 2022, cu o scădere de 44% în decembrie. Musk a vândut miliarde de dolari în acţiuni ale companiei în eforturile de a face Twitter profitabil.

Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a devenit prima persoană a cărui avere depăşea 200 de miliarde de dolari în aprilie 2021. Musk a fost a doua persoană. Bloomberg estimează valoarea actuală a averii lui Jeff Bezos la 107 de miliarde de dolari.

#cel mai bogat #miliardar #avere #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.