Irakul a încasat peste 115 miliarde de dolari din vânzarea de petrol

04 Ian. 2023, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Ian. 2023, 09:47 // Actual //  MD Bani

Irakul a anunţat că a încasat peste 115 miliarde de dolari din vânzarea de petrol, în 2022, scrie agenţia EFE. Ministrul irakian al Petrolului, Hayyan Abdul Ghani, a afirmat că toate „cantităţile de petrol exportate au însumat peste 1,209 miliarde barili în 2022, cu o medie zilnică de de 3,32 milioane barili”.

Potrivit informațiilor, veniturile anunţate se bazează pe „statisticile preliminare”, iar operaţiunile de export s-au realizat conform studiilor de piaţă pentru companii de diverse naţionalităţi, inclusiv companii din China, India, Coreea de Sud, Turcia, Grecia, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia şi Rusia”.

Irak deţine una dintre cele mai mari cinci rezerve mondiale de petrol şi este stat membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

Însă, ţara a fost în ultimii ani scena unor severe crize economice şi politice, precum şi a unor cazuri de corupţie, care au afectat exploatarea rezervelor de petrol şi gaze, inclusiv capacitatea statului de a furniza electricitate fără întreruperi cetăţenilor, scrie sursa citată.

Abdul Ghani a declarat la finele lui 2022 că una dintre priorităţile noului Guvern irakian, validat de Parlament în octombrie, „este reabilitarea sistemului de export al petrolului” şi a adăugat: „ avansăm cu planurile şi vor obţine rezultate tangibile în următorii ani”.

Irak exporta până la mijlocul anului trecut în jur de 2,991 milioane barili pe zi, dar această cantitate a fost majorată în lunile următoare până la 3,3 milioane de barili/zi, conform datelor companiei guvernamentale responsabile cu operaţiunile de export, SOMO.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.